vineri, 19 septembrie 2008

In cerc vicios...

Va spun cu toata franchetea de care sunt capabila ca e prima data cand, privind un reportaj(si marturiile neaosilor nostri "barbati" de carton), sunt pe cale sa vomit. La propriu. Ma iertati pentru sinceritate, insa sunt de-a dreptul ingretosata...
O lamaie...

Cand vine vorba de violenta domestica, nu mai vad in culori, stiu doar atat : toleranta zero!!
Cand un barbat loveste o femeie, o lume intreaga moare si se naste un cerc vicios...

Hmmmm, dar... sa va spun o poveste. Trista. Adevarata si trista...
O chema...(sa-i zicem) Simona... am cunoscut-o in ianuarie. A venit sa facem cateva ore de greaca. Era frumoasa, blonda ( va rooooooooog, nu dati ochii peste cap!!! respect!! :P), inalta, jurista de meserie, nu a profesat niciodata. Era al doilea, al treilea an cand urma sa plece in Grecia sa munceasca.
Fotograf, apoi hostess la hoteluri cu multe stele, era o aparitie foarte, foarte efervescenta, turuia ingrozitor de mult. Putin i-a trebuit ca sa inceapa, discret, dar insistent, sa arunce pastile despre "el"...
"Prietenul meu e grec. E asa inteligent, a studiat in Anglia..."(Oh, really?? Sherlock, I don't care...)
Nu numai ca nu ma interesa deloc viata ei particulara, dar incepeau sa ma si agaseze detaliile astea, caci in 3 luni aflasem eu mai multe detalii ale relatiei ei cu the guy, decat invatase ea greaca...
To make the long (almost boring) story short, o iau pe scurtatura :
The guy, frumosul grec scolit la Londra, cel caruia ea ii facea, fara sa isi dea seama cred, statuie cu piedestal inalt de fiecare data, era un frustrat, violent si agresiv.
Ca sa vezi!!! Printul pe cal alb era de fapt piratul din Infern!!!
A batut-o. Nu o data. Nu usor. Nenoricit plin de complexe, a terorizat-o.
I-a interzis sa aiba prietene, sa iasa in oras, sa tina in mobil orice numar al vreunui barbat, ii verifica zilnic mailul, chestionand-o si obligand-o sa ii traduca ce scrie Vasilica acolo.... Era gelos, Bolnav de gelos.
Cred ca deja e clara problema, detalii mai am, dar e suficient cat sa redau tabloul sumbru si dezgustator(e ceva gresit in a-l numi dezgustator?!).
Si ea... Ea il iubea. Ii era mila de el, ca pe el l-a batut tatal lui cand era copil... Il ierta, ca era frumos (!!!) si destept si sociabil (asa, in exteriorul casei). Tot ce castiga ea lucrand 6 zile din 7 de la 6 la 21 ii dadea lui, sa se bucure ca cineva sa gandeste la el si il rasfata... El juca toata ziua jocuri pe calculator, il izbea in perete pe bietul catel pe care chiar el si-l dorise si ii plangea ei la telefon, implorand-o sa-l ierte pentru ca i-a invinetit mana sau piciorul... Ca nu a vrut, nu stia ce face... (Halatu', halatu' ... ).
Daca era fericita? Numai ea o sti... Dar AIA poate fi numita fericire?!?! Sa ma tina cineva, cad in gol!!!
Sa o judec? Nu... Fiecare alege ce viata vrea sa duca...
Sa-mi fie mila? Nici atat.
Inainte imi consumam 50% din energie ca sa ma revolt si cealalta jumatate ca sa imi explic fenomenul intolreabil in mintea mea, iar apoi eram extenuata si siderata... Asa, si?
Acum am invatat sa zic simplu "Alegeri..."
.................

Revenind la reportajul de pe Antena3...
Mi s-a facut sila de cocosii aia imbibati de alcool care spuneau cu zambetul pe buze ca-si bat frecvent nevasta. Pentru ca merita, pentru ca e proasta... Cu furtunul de la aragaz, cu palma sau cu ce le vine la indemana...
Apoi le pare rau. Sigur ca da. In marinimia lor de masculi frustrati, nefericiti, degenerati si misogini pana in gusa, dupa ce le pocnesc si dupa ce ies din starea de alcooleala, le pare rau.
CATA generozitate... Un Nobel, va rog! Pentru pace!

Ti se pare ca el e The One, el, Gicu, e un bradpit carpatin, esti fericita...
Pana intr-o zi cand ZBANG!! Ti s-a prabusit lumea in cap... era tavanul prea jos...?
Cum de nu ti-ai dat seama ce fel de om e? Chiar, CUM?! Dar cum iti dai seama ce om iti iei langa tine?
E adevarat ca nu cunosti cu adevratat un om nici dupa o viata, bine, DAR atunci cand ai aflat... ce faci? Stai? Daca stai, inseamna ca... iti meriti soarta.
Asta cred. Eu.

Pe final, mai spun doar atat:
- Suntem un popor primitiv, ceva mai multa civilizatie servita consecvent ne-ar mai oxigena creierele si sufletele...
- Un barbat care a ridicat mana asupra unei femei si a dat (!) nu mai e barbat. E carton... E carpa... E o mizerie...
- Daca ma incearca un sentiment de compasiune cand vad femei victime ale violentei domestice si inca mai spun, naive si senile, ca pe el (pe bruta vreau sa zic) il iubesc, atunci e vorba doar de parerea de rau ca nu le-a fost dat (inca, in viata asta, etc...) sau nu au ales sa traiasca macar o zi (caci dup-aia ar fi stiut sa aleaga!!) betia fericirii pure, curate, simple, alaturi de un barbat care sa le respecte, sa le pretuiasca si sa le iubeasca pana la cer si inapoi si pe care sa-l priveasca ca pe un inger venit in chip de om sa le arate frumusetea vietii...

......................................................................

LATER EDIT : Bancul Promis
La un congres anual al nevestelor se hotarasc masuri "libertine" si democratice de bune maniere casnice. Pana la urmatoarea intalnire, femeile in cauza trebuie sa-si puna consortul la treaba, sa le ajute in treburile gospodaresti si sa le trateze cu mai mult respect...
La urmatoarea intalnire,
Englezoaica declara:
- Am mers acasa si am zis : John, de azi inainte trebuie sa ma ajuti si tu in casa. Bucataria e si a ta si copii au si un tata...
Dupa o zi deja am vazut rezultatele, John al meu a inceput sa-si spele cana de ceai, dupa o saptamana ducea copii la culcare, iar dupa o luna deja stia sa puna rufele la spalat.

Frantuzoaica: M-am dus la Francois si i-am zis: Cheri, nu ma mai descurc singura cu treburile, va trebui sa pui umarul si tu. Vreau si eu sa ma odinesc, sa merg la coafor, sa am timp pentru mine.
Dupa o zi nu am vazut nimic... Dupa o saptamana, parca se vedeau rezultatele, Francois a inteles si a inceput sa isi ajute sotia... Dupa o luna imparteau frumos treburile casnice, fiind amandoi fericiti...

Marioara, romanca: M-am dus la Ion si i-am zis: Ioane, de azi inainte mai lasa crâşma, sunt si eu femeie si trebuie sa ma respect, sa am timp pentru mine, va trebui sa ma ajuti la treburile casnice. Sa-ti speli ciorapii si sa strangi dupa tine in bucatarie, sa simt si eu ca in casa asta suntem 2!
Dupa o zi....nu am vazut nimic. Dupa o saptamana, nimic...
Dupa vreo 2-3 saptamani, parca, parca am inceput sa vad cu ochiul drept....

...............................................................

43 de comentarii:

Lola spunea...

E un subiect la care ma aprind repede :D asa ca o sa fiu extrem de scurta: problema este foarte complexa (dpdv psihic). Este intr-adevar un cerc vicios si nu vina eu o pun in spinarea parintilor. Pentru ca nu am cunoscut pe nimeni care, crescut de parinti care s-au abtinut de la abuzuri, sa isi abuzeze consoarta. Si am o problema si cu abuzul verbal care de multe ori nu e recunoscut.
Educatie. Empowerment. Compasiune.
Gata, nu mai zic nimic.

Iulian spunea...

Eu cred ca astia care isi bat nevestele/prietenele o fac dintr-un complex de inferioritate.
Daca in societate nu-si pot manifesta superioritatea (ori sunt prea prosti, ori sunt prea slabi) si-o arata si eu cu nevasta.
Si deci: pleosc! pang! poc! zdrang! buff! iar poc! ca sa vada cat de tare si de destept (i)e el.

ina bixade spunea...

What a disturbing post:) Sint fericita ca traiesc in US din mai multe motive, unul dintre ele fiind ca aici, FEMEIA este importanta, apreciata, respectata, powerful...un barbat este trimis la inchisoare, daca abuzeaza fizic o femeie, sau chiar si verbal...trebuie doar sa suni 911 si nerodul de barbat este pus in catuse:) te puuup!

Lucian spunea...

Reportajul nu se mai vede la link-ul acela, dar am inteles despre ce e vorba. Se spune ca "barbatii e porci" si asta e cat se poate de adevarat. Nu vreau sa invinovatesc femeile in totalitate, dar majoritatea barbatilor se comporta urat cu femeile pentru ca le este permis. Daca ar fi constienti ca imediat dupa ce au ridicat mana asupra prietenei, nevestei, aceasta i-ar parasi fara nici un fel de remuscare, atunci s-ar gandi de doua ori inainte sa faca vreo prostie. Din punctul meu de vedere, violenta casnica ar trebui pedepsita cu inchisoarea. E adevarat ca civilizatia are un rol important, insa am auzit si de barbati foarte civilizati, cu scoala si o situatie buna, care numai usa de biserica nu sunt.

Anna spunea...

Lola - ai dreptate. Tot in cerc vicios intra si startul prost din familie, insa nu e o scuza suficient de puternica...

Iulian - eu sunt sigura, desi nu am aprofundat studiul problemei, insa teoria mea este ca un om fericit si implinit(deci fara compleze, frustrari and so on...) nu e in stare de asa ceva...

Ina - si eu sunt fericita ca traiesti acolo! :) Esti undita mea si umarul ce ma intelege deplin atunci cand ma incearca sentimente de repulsie fata de tara asta...
Mi se pare ca ai punctat corect, trebuie DOAR sa sune la 911...
Aici se gandeste (fie si macar atat), oare, cineva sa sune de indata la 112? .....
Mi-am amintit un banc, o sa-l scriu imediat.

Lucian - mea culpa, am vrut sa dau un reper despre unde si cine a realizat reportajul, atat. Caci nici nu e acolo vreun link care sa mearga. Am sa ma uit cand apare emisiune la arhiva, eventual se poate descarca cu real player...
Anyway, desi putin dur, my point exactly, referitor la problema...
Exact de aia am scris incheierea aia, caci atunci cand stii ce gust are feliuta de tort, mai degraba cauti tortul intreg, decat cotoarele mugegaite...

Iar despre civilizatia aparenta a unora...
uite, eu nu sunt de acord cu ideea asta. Era elocvent inca din exemplul dat cu minunatul licentiat la Londra... Banii, diploma si o oarecare pozitie sociala bun nu sunt apanajul civilizatiei... Sunt (de multe ori) doar ambalaje de paie a unor brute ce cred ca odata pasiti din grota la oras(incluzand si realizarile materiale, mai mult sau mai putin ortodoxe), isi pot insusi si termenul de "om civilizat".
Nu departe de mine, un cunoscut din copilarie, ceva mai mare decat mine, citit si extra scolit, din familie aparent ok, crescut in spiritul bunelor maniere, si-a pocnit sotia(actuala "fosta")intr-un acces de mascnulinitate... Ceea ce pentru mine a generat un intreg proces de explicare a fenomenului si singura concluzie la care am ajuns e ca totusi nu a inteles ce inseamna sa fii cu adevarat civilizat, cu oczia asta iesid la iveala genele de mahala ale mamei...tinute in frau pana atunci, sub fatzada de "om civilizat"

luminitza spunea...

ana; te-a lovit vreodata un barbat?din ce cauza?daca nu, cu atat mai bine!daca da, sunt curioasa daca l-ai (fi) iertat!multe palme se dau chiar din iubire, oricat de paradoxal ar suna!

Anna spunea...

@LUMI - NU! Nu am fost lovita si nici agresata (fizic sau verbal) de nici un barbat niciodata!!!
Nu as ierta asa ceva pentru nimic in lume, consider ca merit sa fiu respectata, fiind sub demnitatea mea de fiinta umana alt tratament, asa ca toleranta este zero.
Iar odata ce am simtit pe pielea mea cum e sa fii langa un om aidoma unui inger, sa primesti tone de respect si consideratie si sa gusti din dragostea "care nu doare" ci doar hraneste enorm sufletul cu bucurie infinita, atunci e limpede ca si de acum inainte voi sti sa aleg.
Si vorba Lolei, am avut si un start bun in familie...

Palme din iubire? No Comment...
Am cunoscut perechi care se iubeau(zic ei) cu nabadai, azi era ok, maine ea avea un ochi vanat...Poimaine se iubeau nebuneste din nou... Mi-e sila de genul asta de relatie. Respect alegerea fiecaruia, poate unii trebuie sa treaca in viata prin asa ceva ,alegand asemenea realitati, ca sa invete ceva, insa parerea mea neschimbata este ca AIA nu e iubire adevarata, e surogat, oameni care se multumesc cu putin(si ceilalti care se complac in frustrari si de aia incep sa loveasca) pentru ca nu au cunoscut altceva. Si inca ceva, in cazuri din astea bag mana in foc ca se confnda serios sexul(placerea fizica) cu dragostea...

As fi curioasa sa-mi explici cum un jeg din ala betiv si imbibat de ignoranta, alcool, frustrari si complexe (sau varianta light - vrun tanar chipes, in costum Boss, plin cu bani si diplome de la renumite universitati) isi bate cu furtunul de la aragaz nevasta DIN DRAGOSTE sau o snopeste in bataie sau o umileste public in modul cel mai josnic?!?!CE fel de paradox este asta????
Oh, mein Gott...e mai mult de lucru la mentalitate decat credeam...

Lola spunea...

Le si omoara din dragoste, Zuzule, ce te mira?
Doar acum 2 zile am vazut la tv cazul uneia impuscate din dragoste chiar in curtea politiei, unde se dusese pentru protectie. (care e clar cum i-a fost acordata, da? si da, exista si aici multime de abuzuri si un procentaj majoritar de crime asupra femeilor care sunt comise de cei ce le "iubesc")

Baietii cresc cu puterea exemplului si fetele la fel. "lasa'l mama ca-i barbat, ce sa-i faci", "cum sa-l lasi, ce-o sa zica lumea" etc.
De-asta spun ca e nevoie de educatie (mai ales a femeilor)pentru ca din nefericire sunt crescute (eventual cu exemple) in ideea ca abuzul este o stare de fapt.

Si un ultim cuvant: se intampla in toate categoriile sociale, indiferent de venituri si educatie.

Anna spunea...

Uf, eu credeam ca dragostea e ceva ce nu are scurtaturi spre agresivitate, de orice fel...
Stiu ca peste tot sunt exemple de abuzuri, oricat de buna e legislatia si civilizatia...
Si stiu ca nu tine cont de statutul social, de aia am si zis ca statutul, pozititia si educatia ulterioara celor cativa ani de acasa, nu sunt apanajul civilizatiei. Eu atunci cand folosesc termenul civilizat includ tot aici, nu doar invelirea in staniol social atragator...
Eh, Lola... Oricum e trist ca se intampla...

Iulian spunea...

Super tare banucul! M-am prapadit de ras :))) Pe de alta parte, MARILE ADEVARURI se spun in gluma. Unele femei s-ar putea sa rada si ele, dar sa nu prea fie rasul lor.

Anna spunea...

Iulian - intocmai!!

Luminitza spunea...

@ana: ai mare dreptate!mai ales daca nu ai trecut prin asa ceva, repet, nici nu-ti doresc!daca ai un start bun din familie cu atat mai bine!cat despre mentalitate, fizic, psihic, iubire mai ales, cred ca e la latitudinea fiecaruie sa masoare sentimentul, in flori, palme, pahare de vin sau copii!c'est la vie!

luminitza spunea...

p.s.ca "artista" esti varianta "soft" daca nu suporti nici macar sa accepti ideea ca in viata mai e si violentza!daca ai stii sa pictezi, ai picta fluturi si flori, este?:-)
ia pune mana pe o Nan Goldin si vezi!

Anna spunea...

Cum adica, daca sunt artista ar trebui sa admir vreo forma de violenta? Nu inteleg, poate imi explici...
Da, atunci cand desenez, desenez lucruri frumoase, vesele, colorate.
Este alegerea mea de a vedea viata...
Iar cand glumesc spunand ca sunt artista, ma refer la faptul ca sunt o visatoare sau imi justific momentele de vazduhism prin asta, avand o baza reala caci sunt muzician de meserie. :P

luminitza spunea...

da in muzica suporti violentza?

Anna spunea...

Un pasaj nervos, furtunos, plin de sentimente contradictorii, furii,etc este oricum ceva mult mai plastic decat o palma...
Nimeni nu canta despre cum si-a snopit femiea in bataie, transpunand momentul in muzica...
Deci nu consider muzica ca fiind violenta.

Desigur, violent e zgomotul, chestia aia pe care unii o intituleaza geenric muzica si de fapt nu e decat ceva violent de zgomotos. Iar aia nu imi place.

Anna spunea...

Revenind la subiectul nostru, tu incerci sa ma convingi ca violenta domestica are in ea o forma de iubire?

Lucian spunea...

Da Anna, am citit bancul tau :). Specific romanesc... :). Bancul asta demonstreaza inca o data ca situatia asta e generalizata si acceptata chiar si de catre femei. Nu toate, bineinteles. Ceea ce ne intoarce la educatie si la faptul ca in alte parti femeile stiu din copilarie ca trebuie sa se respecte in primul rand pe ele insele si sa nu accepte violenta sub nici o forma. Din comentariile anterioare se pare ca nici in alte parti nu e valabila teoria asta in totalitate, asa ca ce sa mai crezi... ? Care e cauza problemei?

Anna spunea...

Probabil ca (desi enorm de complex fenomenul), totul se reduce la educatie, la metalitatea societatii in care cresti. La felul in care se formeaza omul. La ce fel de valori are (are?!), iar apoi la alegeri...

Lucian spunea...

Deci am stabilit ca educatia este cheia problemei. Pentru ca educatia formeaza omul, valorile vin tot de acolo iar alegerile se fac in functie de... bingo... educatie :). Stiu cine e de vina pentru violenta domestica: Adomnitei domne'... :P

luminitza spunea...

ana,nu incerc sa te conving de nimic, incerc sa te cunosc:-)parintii mei sunt amandoi muzicieni si de-aia tot am mai asistat la scene mai "domestice"...so, 1. ia sa vezi tu ca violenta n-are a face cu meseria si uneori, n-ai sa crezi, nici macar cu alcoolul 2.daca macar in muzica o accepti e de bine, si e randul meu sa-ti spun joyN the club, ca-mi era teama sa nu se fii surestimat la-nceput 3. ai citit "Pianista" de Elfriede Jelinek? ia vezi!pupici!si doar iubitzi tandri si rozi!

Anna spunea...

Lucian - :-)))))))))))
Vrei sa-l ardem pe rug(-ul mintii noastre)?! :PP

Daca analizam putin, sa vezi de nu tot Ceausescu e de vina pentru roate... :-))
Ceea ce, in fapt, nu e chiar lipsit de adevar...
Totusi, spiritul balcanic nu nu l-a dat nimeni cu forta si nici nu ni-l ia nimeni, vad :-)
Sau zici tu sa fie de vina turcii si tatarii care ne-au barbarizat de-a lulngul secolelor...?

Anna spunea...

Lumi - eu exact asta am spus, ca violenta nu are de-a face cu meseria, adica daca esti popa, muzician, arhitect sau lingvist nu e o conditie suficienta ca sa nu devii violent.
Artistii, unii dintre ei, sunt mai pasionali, asa cum italienii sunt mai aprinsi decat calmii englezi, insa asta nu inseamna ca, muzician fiind, ar trebui sa accept o forma de violenta domestica.
In arta, in orice forma a ei, violenta surprinsa nu cunoaste valentele umilitoarei violente domestice. Un tablou(muzical sau nu) al unui razboi sangeros(de ex) va fi intotdeauna mai pasnic decat scena unui betiv omorandu-si nevasta in bataie.
Cat despre alcool, desi nu e asociat mereu cu violenta, cazurile de violenta domestica sunt in proportie mare asociate cu alcoolul, caci alcoolul iti ia mintile si lasa loc frustrarilor, complexelor, naturii animalice sa se dezlantuie...
Nu am citit cartea.

Lucian spunea...

Pastrand rationamentul, am putea spune ca de vina e pozitia geografica a tarii, ca daca am fi nimerit prin Patagonia nu ne mai barbarizau turcii sau tatarii :)

Anna spunea...

Bine ca nu suntem la granita cu Siberia:-)))))
Caci stii cum sunt si rusii...vorba bancului
"Un rus pescuia linistit in Volga si la un moment dat il prinde pe pestisorul fermecat. Acesta ii promite indeplinirea a 3 dorinte in schimbul libertatii...
Rusul, accepta.
Rusul: -Prima dorinta e sa faci Volga asta numai si numai cu vodka.
Pestisorul: -Bine, cum doresti.
Rusul: -A doua dorinta, stii...fa-mi si marile si oceanele lumii tot cu vodka.
Pestisorul: -Ai grija, mai ai o singura dorinta, gandeste-te bine ce iti doresti...
Rusul: -Inca un paharel de vodka... !!!!

Lucian spunea...

:)) Am fost destul timp la granita cu rusii si cred ca am tras destule ponoase si din partea lor. Desi numele meu e rusesc, nu-mi place deloc poporul asta

Anna spunea...

Iti dai seama ca nu se poate generaliza.
Originea nu ne-o alegem, alegem doar daca vrem sa pastram "mostenirea" cu bune si rele sau sa ne cream noi propria noastra realitate si sistem de valori.
Asa ca, be proud! :)

Lucian spunea...

:) Nu-mi mai fac de mult timp probleme in legatura cu numele meu, insa mandru nu prea am de ce sa fiu, poate doar de ceea ce sunt :)
Si acum gata, ma duc sa visez :)

luminitza spunea...

foarte frumos mi-ai raspuns si "ca la carte"!am sa-ti aduc aminte insa, ca multi din adevaratii artishti , din pacate, se hranesc exact din experiente reale de viazta ca violentza, foamea,insingurarea,tradarea, incestul,expatrierea, razboiul...si prin asta operele lor au fortza!din nou citeste "Pianista "(editura Polirom) de Elfriede Jelinek, cauta Nan Goldin ca fotograf!si sa auzim de bine si de fluturi coloratzi:-)

Iulian spunea...

Luminitza, am urmarit discutia si nu prea m-am prins ce susti.
Eu sunt mai mult pesimist decat optimist, si tocmai din cauza a ceea ce exista pe lume, care e asa cum spui tu.
Cu toate astea, mi se pare ca discutia pe care a provocat-o Anna (Zuzu) se vrea a merge pe directia lui "cum ar trebui sa fie".
Ca lumea nu-i un rai, stim toti. Asta nu inseamna ca asa e si corect, ca asa e cel mai bine si ca asa ar trebui sa fie, dimpotriva, n-ar trebui sa fie asa.
Ori, din ce am inteles io, tu susti ca sa trebuie sa fie, cu violente, cu rele, cu batai, cu razboaie ca altfel nu se poate.

Anna spunea...

Iulian - my point exactly!
Lumi - nu incerc sa te contrazic sau se te conving de ceva, insa mi-ar placea sa inteleg ce anume sustii.
Este adevarat ca mari capodopere s-au nascut in situatii si conditii vitrege(dar nu reusesc sa prind legatura cu violenta domestica), accept si ideea ca unii oameni (nu neaparat artisti) au aplecare spre violenta, pe cei ce indura asa ceva nu ii judec, doar ii analizez, in viata binele si raul pentru mine icep sa nu mai aiba forma, exista doar alegeri, exista cai diferite de evolutie, exista perceptii subiective...
Nu mi-ai raspuns cand am intrebat daca gasesti in violenta doestica vreo forma de arta...
Sau un nenorocit din ala care-si jumuleste consoarta, daca ar fi artist, i-ar fi mai scuzabil comportamentul?
Eu daca intru in categoria "artist", se presupune ca ar trebui sa imbratisez teoria conform careia pe cel de langa tine il poti (aproape) omori din iubire?
Nu inteleg.
Iulian are dreptate, daca in lume se intampla atatea, asta nu inseamna ca asa e firesc. Starea naturala a omenirii este pacea, armonia, iubirea. Din pacate unii aleg altceva, lovind si in alegerile celuilalt, dar asta nu inseamna ca ASTA este ceva cu care ar trebui sa fiu de acord, sa o accept si sa o incuvintez...
Am si eu o recomandare - "Eat, pray, love"-Elizabeth Gilbert, un fenomen, o carte geniala, despre culturi diferite, despre experiente de viata, despre yoga, meditatie, credinta, iubire, pasiuni..., o lectie de viata.

Sa auzim numai de bine

Iulian spunea...

erata: Anna, ai dreptate se scrie " sustii" si nu "susti" cum a scris eu de doua ori.
Nu de alta, dar tocmai am facut cateva comentarii pe www.femeiasimpla.com, cred, la un articol care se intitula "Sa scriem corect", unde se sustinea tocmai scrierea corecta.

Anna (Zuzu) spunea...

Hehehe, nu-i bai, cu totii gresim uneori.
Asa e, la pers II sg, vii, scrii, stii, fii, sustii, sunt cu doi "i"

luminitza spunea...

mai oameni buni, ca sa ne intelegem, nu sunt nici masochista nici sadica, ci exact ca si voi incerc sa-mi (va)explic unele fenomene de viatza.daca gigelul grec care o batea pe tanti blonda a avut o copilarie nefericita si-l bateau parintzii, nu e vina lui, ca la randul lui, isi explica viatza in aceeasi termeni!asta a primit, asta da!nu e de gluma cu copilaria, poa ' sa fie tanti blonda zana cea buna din povesti, ca daca el are sechele asa se va comporta toata viatza "firesc"!nu-l scuz, dar nici acuz!violentza e o etapa care depasheste inteligentza in sensul negativ , ca atunci cand "ti se pune pata" sau scuze, nu vi s-a pus pata niciodata, fiind voi pacifici si umani sau pur si simplu nefiind vreodata pushi intr-o situatie atat de trista pana la urma, incat sa va pierdezti "uzul ratziunii:-))"!violentza se exorcizeaza foarte des tocmai prin arta, asta incerc eu sa spun, nu ca un artist sau un zarzavagiu ar avea mai multe sau mai putzine scuze.in constructia unui om, nu doar alcoolul si anturajul conteaza, din pacate,ca atunci s-ar rezolva problema foarte simplu(nu mai beau egal nu mai bat nevasta!) ci si genele ereditare, educatzia -cum bine spuneai Iulian!pe scurt: pace sa fie pe pamant, cum spunea bunica mea saraca, la fiecare ineput de masa:-)ana: Nan Goldin si Pianista -at least!si atunci ai sa p"prinzi" firul;-)

luminitza spunea...

p.s. defapt fara sa vrei ti-ai raspuns singura spunand mai sus "cu totii gresim uneori"!
si despre arta contemporana, sunt o gramada care se palmuiesc la propriu in video de amorul artei, cum preotzii se autoflagelau de amorul divin.but that's not the point!"errare humanum est"!pace!

Just a girl spunea...

M-am trezit cand sunt 35 de comentarii:))Pentru ca am chiulit de la blog imi cer scuze si iata-ma cu o poveste..Eu mi-am luat o palma de la un el, demult. Si da, bause.Mult.Nu stiu daca m-a durut dar stiu ca m-a socat si prima reactie a fost sa..dau. Si am dat. Apoi m-am intors stanga imprejur si am plecat. Aveam amandoi 18 ani. La el in casa taticul nu o atinsese pe mamica niciodata, el nu era violent, insa atat de tare il enervasem incat nu si-a dat seama. Cica. EU mi-am dat seama. Si da, l-am iertat ca eram mici si prosti. Si da, exista palme din iubire dar alea se dau peste fund:)) Nu cred ca azi, batrana cum sunt as accepta sa ma loveasca un om. Sincera sa fiu cred ca l-as pocnii in somn caci da, eu dau nene. Mica asa cum sunt is foarte rea. Si nu sunt vre'o violenta dar nici nu as sta sa ma incinga un mascul numa' pentru ca el e mai mare si mai puternic. Cred ca o parte din mine, aia baieteasca s-ar revolta si ne-am lupta "parte in parte":))Ma socheaza femeile care stau si rabda, mi se par lashe. Nu exista sa nu ai o solutie. Te bate, fa ceva, cauta sprijin. Nu zic sa ii dai in cap tu..dar poti sa gasesti ajutor. Prietena mea a luat bataie sistematic ani de zile. Am luat-o de la el de acasa noaptea, cu bagaj, catel si purcel. Apoi ea s-a intors. Ala a fost momentul in care am inteles ca e vina ei..Poate unii oameni asa aleg sa traiasca si sa "iubeasca"..Noi vrem sa iubim si sa traim altfel. Asa cum am vazut acasa, desi sa fim sinceri si ai nostri se mai cearta si mai ridica vocea. Dar batai ca in filme, slava Domnului nu am vazut acasa.

Katja - stapana de Athos spunea...

Stii care-i problema? Pe langa faptul ca unii "bredpizi", cum bine le zici tu, sunt defapt niste porci in piele de om, tipele care si-o fura in mod repetat de la acelasi "mascul feroce" poarta toata vina. Stii vorba aceea: "unde-i loc de o palma, merge si un pumn!". In concluzie, nu le pot purta de mila fetelor care sunt batute, atata timp cat ELE nu cauta sa scape de cosmar, ci se scufunda in scuze si motive... In schimb, si mie imi vine sa vomit direct pe cei care se lauda ca au mai invitetit-o o data pe consoarta. Niste complexati, limitati care nu stiu sa comunice VER-BAL... Hai ca m-ai provocat cu tema asta!

Anonim spunea...

Si in concluzie ,aproape ca m-am convins :oamenii fac exact ceea ce au vazut la parintii lor. Vorbesc din experienta , credeti-ma .

Iulian spunea...

anonim@: deci tu iti bati prietena/nevasta sau ti-o iei de la prieten/sot...:)))

Otilia spunea...

Lucrarea mea de licenta s-a bazat exact pe acest subiect: violenta domestica. Cred ca daca sotul meu mi-ar da doar o palma as divorta in secunda a doua. Suntem un popor de primitivi cu barbati complexati care isi arata superioritatea in fata femeilor doar pt ca au mai multa forta fizica decat ele si pot sa isi demonstreze "masculinitatea".

Anna (Zuzu) spunea...

Eu nici nu mi-am dat seama ca exista un anonim care a lasat un comment, l-am publicat imediat dupa al comentariu si le "luasem" impreuna...

Anna (Zuzu) spunea...

LUMINITZA, opinia mea despre cei cu o copilarie nefericita si uneori violenta este ca atunci cand ei devin la randul lor violenti, comportamenutul lor se poate explica pana intr-un punct, dar nu justifica. Pana intr-un punct doar, tocmai pentru ca daca ai copilarit prost, nu inseamna sa si continui prost... vreau sa spun ca odata cu macar presupusa maturizare, ar trebui sa poti discerne, iar daca alegi mai departe sa faci ce ai vazut poate la tati al tau, atunci nu mai e scuza, justificare, nimic... e alegere liber exprimata.
Scuzabil e un baietel de 6 ani care arunca cu pietre sau o ia de par pe fetita Mimi caci asa a vazut acasa... Dar Ionut de 46 de ani nu mai prezinta acelelasi date scuzabile...decat daca recunoaste ca nu a depasit stadiul copilariei, ramanand un infantil...violent!
Discutiei despre arta nu ii gasesc, totusi, rostul aici...
Cu sau fara cartea aia, nu ai reusit sa ma convingi ca arta - contemporana sau nu - are vreo legatura cu violenta domestica si daca da, care..
Cat despre greseala... Sigur, toti gresim. Depinde cum, cat,unde si cu cine... Caci nu exista greseala care sa nu fie iertata, insa exista greseli care schimba cursul vietii definitiv!!!!!!!!


Nu cunt de acord cu ANONIM caci uneori tocmai pentru ca ai vazut prea mult "urat" in familie, violenta domestica etc, s-ar putea sa iti doresti la randul tau ceva ce nu ai avut, adica armonie, liniste, pace...
Asta, desigur, daca reusesti sa discerni cum trebuie. Si sa alegi cu inima, nu cu bagajul de frustrari...
Sigur, subiectul are 732549172354 de ramificatii si cazuri, nici nu am pretentia sa le acopar pe toate.

Just a girl - multumesc pentru poveste, ai ales ceva mai frumos de la viata, asta e imbucurator. Sigur ai invatat ceva din ceea ce ai trait, ceva care acum te ajuta mai mult decat crezi in alegerile viitoare.
Funny ideea ca palmele din se dau peste fund :-))))

KATJA, nici eu nu le plang de mila (de fapt, mila nu mi-e de nimeni, in general!) femeior batute. Nu ma bucur pentru el, insa e alegerea lor daca stau cu brute langa ele. ceea ce, totusi, nu implica vreo justificare sau scuzare a animalelor din discutie.

OTILIA - sunt total de acord, suntem cam primitivi in abordarea (a ceea ce cred unii ca este) iubirea...

ZuZu spunea...

Au dreptate, "Fiecare alege ce viata vrea sa duca... ", insa in prima faza n-ai de unde sa stii daca ai ales bine sau nu. Insa si asa poti alege sa spui Nu unui om.
Ai dreptate, un barbat e o carpa daca da intr-o femeie. E lasitate din partea ta sa profiti pentru ca esti mai mare si mai prost. Insa n-ai ce face, lucrurile astea se repeta. Totul depinde pana la urma de femeie sa spuna nu unui frumos care o bate intr-una.