joi, 11 februarie 2010

Amalgam de ganduri

LATER EDIT - Simplul fapt al exprimarii acestor lucruri de mai jos, mi-a oferit o panorama mai senina a situatiei si a optiunilor, sunt mult mai detasata, stiu ce am de facut, si cum, si daca.
Si as fi vrut sa scot textul, pentru ca menirea principala s-a implinit, insa mi s-a spus ca e bloglul meu si ma reprezinta, asa incat las textul aici, ca marturie a unei nopti ingandurate si amalgamate cu ganduri diverse, dar si a unei dimineti senine si optimiste.
~~~~
Mai iau o gura de cafea (fara cofeina!!!), ma mai gandesc, ma demachiez, urmeaza ritualul crema-hidratanta-plus-crema-hidratanta-de-ochi-care-va-fi-curand-inlocuita-cu-crema-contur-de-ochi-pt-preventia-primelor-riduri (yep, sambata la dermoanaliza mi-a iesit o elasticitate scazuta a tenului in jurul ochilor, dar ma bucur ca am un tip normal de ten, fara zona T cu probleme si fara deshidratare, mi-a iesit un procent de 90% al hidratarii, ceea ce e fenomenal; dar sa revin), ma tot gandesc, sunt epuizata sufleteste. Toata dupa amiaza am fost asa, de ceva timp imi dau tarcoale gandurile astea, insa azi cu atat mai mult.
Niciodata nu am folosit blogul pentru chestiuni prea personale si nici nu acum nu o fac, nu explicit, consider doar ca dezbat (mai mult eu cu mine) o problema, o nelamurire, o scurgere de energie pentru ceea ce stiam ca e o prietenia solida si de cursa lunga si, de o vreme, e doar o boare care ma epuizeaza si care mereu imi da acelasi semnal: tensiunea. In aer, intre noi, oriunde.
Ma invart in cerc, o iau pe toate partile logicii si ale ilogicului, o iau emotioal, o iau rational, o iau prieteneste, omeneste, prosteste, sunt pe rand nervoasa, naiva, credula, idealista, trista, las de la mine, apoi ma intreb daca e ok, apoi imi cercetez a nu stiu cata oara comportamentul, ce am facut, ce n-am facut, acum, mai demult, in general.
M-am purtat frumos, am neglijat ceva, oare am dat prea mult, oare apreciaza cineva? Oare ar trebui, asa ar fi normal?
Nu asta astept, dar exista reciprocitatea consideratiei? Exista prietenie si pe partea cealalta sau joc tenis singura la un perete surd care nici nu mai intoarce mingile, ci le inghite si tace?
Care e capacitatea normala si admisa a unui om de a purta pica, suparare, nervi, orice e negativ?
Si cum ii cantaresti justetea? Cine are masura?
Dar exista vreo masura atunci cand refuzi dialogul, inabusind orice initiativa pasnica de conciliere a ceva ce de fapt nu stiu si nu inteleg ce e de data asta.
Dupa un timp, ne obisnuim cu cei de langa noi. Ii acceptam asa cum sunt, ii iubim la fel si dupa scurtcircuituri emotionale, de moment, de context, de toane, de vreme si de oboseala.
Insa ce faci atunci cand tactica e schimbata? Cand mesajele sunt putine si difuze, cand evita dialogul, dar iti plaseaza in brate gandurile, na!, ia si fa cozonac cu ele, rupe-ti mintea in 3, ghiceste ce am, eu nu zic ca nu am chef, dar tu da-te de 3 ori peste cap, poate imi ghicesti supararea...
De ce mereu e unilateral acest intreg proces? Exista vreun fraier in povestea asta?
Si daca da, de ce e mereu acelasi, cat ar trebui sa mai stea in forma turtita a idiotului care accepta, intelege, trece peste si isi mai cere si scuze?
Celalalt cand o sa-si puna macar problema ca e posibil sa greseasca si el? Cand o sa-si cerceteze o miime din comportament? Cand o sa aiba intelepciunea de a nu mai escalada un conflict nascut din nimic, pe care celalalt nu numai ca nu l-a premeditat, dar nici nu banuiesta ca exista?
Si fie si asa, cand si cum si cine si in ce fel o sa sesizeze ca nu poti, din cauza unui capriciu, sa retezi toate normele sociale si de prieteni si de omenie, fara sa ai curajul macar sa-ti exprimi clar pozitia, sa pui pe masa ce te apasa, orice, nu ne stim de ieri...si abia apoi, dupa ce i-ai dat celuilalt dreptul la replica (da, exista acest drept intre 2 oameni apropiati, si-n plus e fair play si de bun simt!), si daca in ochii tai concilierea nu este posibila, sa ceri ragaz de gandire si reflectie...
Cu atat mai mult cu cat nu e vorba de nimic, dar de absolut nimic grav!! Nimeni n-a comis vreun act iresponsabil si de neconceput, totul e interpretare, totul e cu mi s-a parut, nu mi s-a parut, asa mi s-a parut, cred, nu cred, mi-a picat sau nu mi-a picat asa sau altfel.
Cat poate tine asa o copilarie? Si cat tre sa o las sa existe? Cine poate schimba rationamentul unuia intr-o prietenie, orientandu-l spre senin si detasare, mai multa impacare, mai multa acceptare si, intr-un cuvant, prietenie.
Cum sa convingi un om ca o prietenie de peste 10 ani e dintre cele rare si extrem de valoroase?
Dar si cat tre sa mai rezist in aceeasi pozitie a celui predispus greselii, in fata celuillat care nu concepe, din capul locului, ca ar putea si el gresi vreodata? E dovada de intelepciune sa tac, sa merg mai departe, sa accept si sa primesc ce si cat mi se ofera si cand sau pornirile impulsive care considera nedreptate asa ceva pe termen lung si care ma alunga departe si ma transforma in stana rece de piatra sunt mai inspirate?
Si ce fac daca nu pot sa pastrez ranchiuna sau nu pot sa smulg radacina unei pritenii atat de dragi, simtind ca in spatele acestor aparente, sunt lucruri valoroase si adanci si nepretuite si care merita osteneala?
E incapacitatea mea de ruptura, e dependenta, intr-un fel, emotionala sau e ceva ce merita a fi pastrat si dus mai departe?
Dar oare cealalata parte stie lucrurile astea si mizeaza pe vesnica intelegere a celuilalt?
Sau e pozitia lui "mie mi se cuvine" si considera naturala si de la sine castigata pretentia ca celalat sa faca mereu primul pas si al doilea si al treila ... si sa inteleaga, si sa accepte, si sa se scuze, si sa-si puna cenusa in cap pt te miri ce maruntis.
Isi mai aminteste oare momentele cu adevarat de "incercare" a vietii, alea in care am fost mereu prezenta, neavand pretentia ca stiu cum e sa suferi in halul ala, dar fiind acolo, de dimineata pana seara si oricand a fost nevoie si la bine si la rau si la multa veselie si la povesti si la pasi importanti si la confesiuni si la orice?!
Sunt oare dovezile astea elocvente, valabile si demne de memoria noastra sau pentru ca prietenia e benevola si se ofera din afectiune sincera, sunt lucruri pe care le putem pune la tomberon pentru simplul fapt ca au venit de la sine si natural si nu am depus nici un efort pentru ele?
E semnul ca am devenit dispensabila si neinteresanta, invizibila si cu unica ancora aceea a prietenilor pe care ii numeri pe degetele de la o mana si pe care din inertie ii cari cu tine prin viata?
Si daca eu nu accept asa o preudo relatie si vreau mai mult, la fel ca inainte, sau deloc?
Si daca m-am saturat de mofturi si de toane de moment? Iar daca nu sunt asa ceva, eu de ce le percep astfel si nu m-ai putut convinge de contrariul lor? Si daca am si eu o limita in care efectiv nu iti dau voie sa te porti cu mine, in momentele in care esti sucita si fara chef special de viata, sa ma transformi in carpa? Si cum sa te fac sa intelegi ca ba da, e ofensator uneori comportamentul tau, aparent nevinovat ci doar infumurat? Si cum sa exprim mai clar ideea ca am o capacitate mare de toleranta fie si la tampenii, cata vreme ai bunul simt sa mi le indici fie si dupa?!
Daca in materie de prietenie nu vad jumatati de masura si surogate ieftine?
Smotocirea creierilor in felul asta, over and over again, repetat procesul o data la o serie de luni, merita? si daca merita, are vreo limita sau e povestea fara sfarsit?
E lantul slabiciunilor sau e motorul natural al unei prietenii vii si cu oameni asemanatori si deci ale caror caractere se ciocnesc? Si cand trecem, macar, la next level, cand lasam manierele de "imi iau jucariile si plec" si imbratisam o viziune macar mai matura, daca nu mai inteleapta, a lucrurilor...?
Cand?
Sa mai astept, sa mai incerc, sa ma investesc?
Sau e pierdere de timp?

PS - da, am scris repede si repezit. Da, am scris dintr-o suflare. Da, cred ca am scris gresit pe alocuri, dar uite ca azi nu-mi pasa si nici nu corectez. Nu mai pot reciti acest text, pentru ca am senzatia ca la a treia cititre voi incepe sa plang direct...
Da, e un post emotional. Da, e despre prietenie, nu, nu e despre relatii amoroase.
Nu, pentru alea nu acord atata credit. Da, cred in prietenia adevarata ce dureaza o viata.
Ba da, vreau sa ma lupt pt ea!

20 de comentarii:

Anonim spunea...

Si daca in momentul in care incerci sa scoti la iveala ceva din suferinta ta de mult timp si primesti un raspuns ponosit?Crezi sau nu, lumea isi schimba interesele, prietenii, iubitii, religia si principiile.Si nu ma refer aici la schimbarile fugitive de "am gasit a shiny new toy", ci la persoana care, dupa o prietenie superba, lasa spatiul sa se puna intre voi, ca atunci cand lasi un bolnav sa moara, fara sa mai incerci?Iar explicatia?Acum avem directii diferite si nu ne mai intelegem.Desi tu nu ai schimbat nici macar gelul de dus, daramite comportamentul...

Zuzu spunea...

Simt si eu schimbarile astea, uneori ma curpind si pe mine, insa nu, niciodata in ceea ce-i priveste pe oamenii despre care credeam ca sunt acolo dinfirent ca va fi ploaie sau vant...

Dar si asa, in cazul asta, m-am gandit si la asta.
Nu e vorba de asa ceva.

Dar daca e,as vrea sa stiu si eu. Nu sa aflu in timp ce fac balet pe sarma, ca nu mai am coarda de protectie.
Nu, pt asa ceva, fie intervine cu adevarat viata, ocupatia, distanta, ceva clar, fie ai curajul sa-ti asumi asta si sa o afirmi.

Nu asa, o struta camila, cand am chef, ma supar, apoi imi mai trece, nu stiu exact de ce, adica stiu, dar nu zic, sau zic dupa 2 ani, si traiesc cu convingerea ca eu am dreptate, nu ala care habar nu are ce mi-o fi facut, iar eu oricum am uitat sa-mi amintesc de momentele mele de infantilism cras, pe cae uite ca cineva il contorizeaza, ca e greu de ocolit...

E mult de zis pe tema asta, sunt de acord cu viziunea ta, insa nu e cazul asta, desi, din partea mea de data asta, incet se va transforma in indiferenta...in felul asta

Laura spunea...

mai Zuzu nu-mi place cand spui "nu vreau sa folosesc pentru chestii personale" de ce nu?! e al tau doar ....

Zuzu spunea...

@Laura - nu, nu discut chestiuni prea personale.
Idei, da
Principii, da.
Si multe baliverne, vise, intamplari si o tona de ganduri, dorinte, planuri, whasoever. :-)

Laura spunea...

Oricum sunt un fun al tau :)
succes!

Ionouka spunea...

uf ce post luuung! :)
Eu cred ca toti oamenii au nevoie de timp. Cam asta. In prietenie, in amor, in professional stuff... Uneori, viata ne ia prea repede si ne impidicam in noi insine.
Ma bucur ca esti bine!

Anonim spunea...

Cum poti avea o revelatie peste noapte ? din ceea ce am vazut actualizat pe blogul tau sa- nteleg ca lucrurile merg pe un fagas favorabil deci ati stat de vorba ca intre fete si ati ajuns la concluzia ca prietenia voastra este mult mai importanta iar lucrurile facute impreuna care stau la temelia prieteniei te a facut sa ti schimbi total viziunea.Oare credem ca dupa un moment de reflectie avem raspunsul?sunt dezgustata de asa zisele prietenii de o viata unde daca un pic te abati de la norme facand altceva schimbandu ti astfel comportamentul si binenteles principiile si algoritmul de gandire asa zisele prietene cred de fapt ca ai ceva cu ele problema nu e la cel care schimba ceva si la acela care sta si le intoarce pe toate partile incercand sa gaseasca chieita algoritmului celulilalt adica aceea tactica schimbata care deranjeaza ,oare nu e la tine raspunsul ? de ce nu suportam oare putinele mesaje difuze agatandu ne de farmecul prieteniei ca tot timpul trebuie sa stim ce gandeste celalalta persoana pentru a sta linistiti oare?problema e ca iti doresti foarte mult sa sti ce gandeste celalalt prieten(a) un fel de control de care dam dovada toate femeile ,sa avem situatia in mana sa stim totul despre celalalt si in momentul in care prietena (ul) decide sa nu si mai impartaseasca problemele si bucuriile cu tine incepi sa ti pui intrebari cautand astfel raspunsul binenteles nu la tine deoarece e foarte greu sa ne cunoastem pe noi ci la celalalt crezand astfel ca problema la tine e rezolvata asteptand feedback-ul; cat despre acceptare ,intelegere si scuzele de rigoare intr o relatie indiferent de natura ei dau dovada de lasitate si lipsa coloanei vertebrale de aceea inclini balanta victimizandu te .De ce nu acceptam oare faptul ca o prietenie nu dureaza iar ceea ce vedem in filme e la modul ideal natura umana binenteles fiind diferita fata de ceea ce ne dorim iar in momente de tensiune ne agatam de durata unei prieteni acei 10 ani despre care afirmai nu de calitatea relatiei poate au fost 10 ani tarati plini de tensiune iar acum prietenul(a) isi doreste altceva poate simte sa nu si mai impartaseasca cu tine trairile iar asta te deranjeaza si binenteles dam vina ca gandeste ca un copil si da dovada de lipsa de maturitate in acelasi timp dorindu ne vad din ce ai afirmat mai jos de schimbarea rationamentului cu premisa orientarii spre senin si impacare , tocmai aici e greseala care o faci dorind schimbarea celuilalt obisnuita fiind cu aceel(a) prietena care il(o) stiai, iar schimbarea lui (ei ) te a dat peste cap obisnuita fiind pentru linistea interioara sa stii totul despre celalalt dar despre tine sa nu se stie decat ceea ce iti doresti tu ,trecant totul printr un filtru ,de fapt in momentul de fata acel ,acea prieten(a) e oglinda ta ,oglinda acelor 10 ani de prietenie .Prietenia are alte principii la baza ,prietenia este un favor facut fara sa astepti feedback o faci pentru ca asa simti fara sa primesti inapoi ceea ce ai dat, daca ai simtit intr un moment sa fii buna cu cel din jurul tau te astepti sa primesti acelasi raspuns adica fac ceva ce mi as dori si eu sa mi se faca dar poate nu faci ce trebuie nu ti ai pus intrebarea?Oare prietenia ta de a lungul acestor 10 ani nu a fost una bazata pe interes in sensul ca imi esti prieten (a) doar atunci cand am un interes iar in momentul in care aceea persoana devine indiferenta citindu ti astfel miscarile te aperi punand la indoiala prietenia .Ne doare foarte mult indiferenta unor oameni mai ales prieteni asa cum ii denumim noi dar sa sti ca am o varsta si stiu despre ce vorbesc iar schimbarea nu o cauta la vecinu totul e la tine schimbarea nu e la ceilalti pe care ii consideram infumurati ei iti trag un semnal de alarma la care tu ar trebui sa intervii cu modificari asupra comportamentului asta binenteles daca consideri ca merita aceasta prietenie dar daca pleci cu premisa favorului intors si ca dai prea mult intr o relatie si ca joci tenis singura la un perete surd ..... e de discutat .

Zuzu spunea...

Nu am avut nici o revelatie peste noapte.

Acumulam furii, din varii motive, nemultumiri, intrebari, nedumeriri, iar odata exprimate, iti dau o mai mare claritate asupra situatiei, asta am zis.
Eliberarea de reziduri emotionale ajuta la pozitivizarea si rezolvarea lucrurilor.
Sa incerci ;-)

Nu cred ca stii despre ce vb eu exact, asa incat toate cele zise de tine sunt fie nemultumirile tale in prietenii si bazate pe experientele tale, fie pure speculatii.

Niciodata nu am vazut prietenia ca pe ceva in care astept favoruri intoarse sau viceversa, insa sper ca esti de acord ca fara reciprocitatea sentimentului de prietenie, relatia aia nu mai exista. Eu atata ceream.

In final, daca ai o varsta, atunci te rog, fie sa te semnezi pe viitor si sa-ti asumi cele zise, fie sa nu ma mai deranjezi.
Ah, si sa scrii corect gramatical, te rog :-)

Si da, e de discutat pe tema propusa de mine, insa nici unul din argumentele aduse de tine nu stau in picioare in cazul asta.
Am si specificat ca sunt, practic, fleacuri interpretate, deci ai mers prea departe cu presupunerile

Laura spunea...

daca sunt fleacuri de ce popstezi la 1 dimineata?
asta nu spune in ce stare te afli?
cat despre gramatica mea imi cer scuze; la ironii se pricepe tot romanul.
Nu mi am dat seama ca e Pruteanu reancarnat in acest blog oricum frustrate ca tine au impanzit netul cu bloguri personale.

Zuzu spunea...

Laura, esti aceeasi Laura ca in primele 2 comentarii?
Cea care era "fun"-ul meu?

Sa ma lamuresc si eu.

In alta ordine de idei, Laura cea anonima si apoi semnata, te rog sa nu mai treci pe aici, daca nu iti convine dialogul, fie el si in contradictoriu, poate ai chestii importante de facut si te retin ...

Laura spunea...

Zuzu nu stiu cine e aceasta Laura dar nu sunt eu...asa ca as ruga-o pe domnisoara sa se prezinte mai in detaliu.
O zi buna!

Zuzu spunea...

@Laura, multumesc pentru precizare
:-)

Laura spunea...

Ma simt datoare sa ti raspund ca nu sunt Laura din comment ul de mai sus
aceea funa declarata intr o propozitie cu poza sexy .
Sunt o alta Laura din atatea existente in romania fara poza vorbind cu un ghem dezgustata de asa numitele blogerite specimen care isi defuleaza frustrarile pe blog ; mai dureros e faptul ca la fiecare material in care iti exprimi frustrarile mai apar alti 5 maxim 10 la fel de frustrati care te aproba.
E dureros cand unii oameni refuza dialogul si isi doresc sa auda doar ce le face placere.
AA si ma simt nevoita sa va spun fetelor ca v ati facut bloguri ca sa faceti si voi ceva ,postati orice sub premisa ca poate cineva va sscoate la lumina si va face loc intr o revista sa va postati trairile de nentelese .Sunteti mici servitoare ale globalizarii ,umile si gata sa sariti de gatul primului concept care sa va scoata din anonimat e impanzit internetul cu fete k voi.
Inundati spatiul cu banalitati si originalitati deja stiute de toata lumea ,va postati pozele cu infatisari cat mai sexy , sub anonimat de tip ghem s.a s.m.d si aveti pretentii de a fii intelese.
Nu sunteti altceva decat niste victime ale incompetentei proprii niste onanisti ca toti onanistii care se ascund la adapostul anonimatului comentandu si prietenii.
Sunteti blogerite ca sa fiti si voi ceva ,blogerite de dragul de a se întoarce şi ele de undeva şi de a pleca în altă parte, bloggeri ca să se ascundă de ei şi să-i vadă ceilalţi
Oare in ce directie se va indrepta internetul?
bloggerite ca să nu vi se vadă sufletul mic şi ego-ul mare, bloggerite de teama de a nu mai sta doar cu ei, ei cu ei, bloggeri ca să epateze, să impresioneze, bloggeri ca să blogheze, bloggeri doar ca să scape de rosul pe dinăuntru al meschinăriei, bloggeri.
, bloggeri ca să nu li se vadă caracterul, bloggeri plutind undeva între discreţia şi indiscreţia lumii, bloggeri la discreţia tuturor, bloggeri la discreţie, bloggeri la kilogram, bloggeri la borcan, bloggeri la cutie, bloggeri la legătură, bloggeri plutind în deriva propriilor conştiinţe, sperînd că într-o bună zi o să răsară soarele şi pe blogul lor fără să ştie că ce e blog ca blogul trece, iar soarele răsare doar să aducă lumină şi niciodată glorie...

Trag concluzia ca nu sunteti altceva decat niste rame care ati iesit la suprafata fara sa aiba ceva de spus.

Astea sunteti voi fetelor si inainte de a ma injura si de a ma arunca la gunoi ganditi va de 2 ori Cine sunteti ?
Cine credeti ca va suporta mentalitatea de romani cu viziuni occidentale?
Daca voi nu va suportati pe voi ?
Nu suportati realitatea .
Pruteanu sa fie atent la greselile gramaticale.

Anonim spunea...

Laura cea analfabeta: pe linga faptul ca esti o caraghioasa incoerenta, care se leaga de cei care au blog(mare scofala), tu faci urmatorul lucru: ca o cirtita libidinoasa, stai la pinda sa vezi cind cineva mai posteaza ceva pe cite un blog, prilej de bucurie pentu o marunta ca tine, sa-si verse toate nefericirile. Inainte sa mai comentezi in vazul lumii, mergi la cursuri de gramatica, desi stii, nu? gramatica se invata la o anumita virsta, daca ai ratat-o la vremea respectiva, nu mai ai sanse sa ii intelegi rostul. Sarcasmul tau patetic nu are nici un efect, pentru simplul motiv ca e plin cu erori.Mereu am spus ca unei femei ii sta ingrozitor sa nu stie sa scrie. Nu esti demna sa tot folosesti printre ineptiile tale, numele Pruteanu. Acum te bag la lada cu gunoi, pentru ca acolo iti sade cel mai bine.

Zuzu spunea...

Laura-cea-analfabeta, go fuck yourself, lady!!!

Mai puisor, n-ai reusit in cuvintele tale sa te exprimi, a trebuit sa copiezi din Jurnalul National?

http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/despre-bloggeri-124112.html

Tocmai ti-ai dat masura imbecilitatii, felicitari.

Eu inteleg ca RDS-ul merge trasnet si ca ai o satisfactie speciala sa accesezi de zeci de ori blogul meu, dar insist sa nu te mai obosesti, ignora-ma si nu mai fa spumite la gurita, crezand ca imi dai tu mie lectii de viata, adoptand un ton superior si incarcat de mila, de parca tu ai pus coada la topor si-ti datoram vesnica recunostinta, oh, tu, aceasta zeita a tomberonului social, care ne ofera noua, "ignorantelor", cotcodaceli memorabile de viata.

Acestea fiind spuse, pentru ca scrii mult prea incoerent si gresit si haotic ca sa ma mai obosesc sa-ti citesc ineptiile, te anunt ca dreptul tau la replica a murit aici.
Hai, te pup, du-te salveaza planeta si lasa-ne pe noi.

Laura "analfbeta" spunea...

Eu asa analfabeta si incoerenta poate transmit un mesaj si noi analfabetii poate
spunem lucruri adevarate dar tu cu blogul tau ocupi spatiul netransmitand nimic ,stai cu ,capul bagat in nisip ca un strut anonim.
Oare de ce cand cautam pe google despre ceva ne lovim de oameni ascunsi care au de spus ceva?
De ce nu se numeste blogul tau test gramatical ,victimizarea femei ,oare chiar trebuie sa stam ascunsi si sa fim sub anonimat ca sa corectam pe cineva .
Ce grad de incarcare poate avea un om care posteaza mesaje la 1 dimineata a cred ca stiu sunteti acei blogeri care nu fac nimic altceva, acei dependenti de bloging asteapta sa vada cati viziteaza blogul si daca sunt cititi si daca au ceva de spus .....

Oare pe blog ul tau de ce nu exista nici o poza cu tine ?
Cine sunt acesti blogeri ?
Cum oare oi fi aratand , ”Zurzu”?
Tie rusine de felul cum arati ?
Esti complexata?
De ce te feresti sa te arati chiar pe blogul tau?
Ce oare sa credem dupa ce citim pe blogul tau ?
Crezi ca daca scrii gramatical si daca ai cooerenta in fraze iti acopera celelalte complexe ?
continuare

Laura "analfbeta" spunea...

continuare
Te ai gandit tu asa ca daca stai in spatele calculatorului si iesi pe inventia asta numita intrenet sub anonimat vei fi mai fericita .dar ia gandestete daca se ia curentul 1 saptamana ce faci?
Iti dau eu raspunsul va trebui sa fii tu si oare cine esti tu Zuzu?iti va fi greu sa te adaptezi si iti este greu sa te adaptezi la viata relala la felul cum vorbesti in blog ul personal iar asta nu vrei sa se schimbe de frica si anume aceea comoditate .
Viata nu este doar lectura si gramatica ,viata trebuie palpata iar tu palpezi viata din spatele unui calculator iar cand vezi ca ai probleme in viata reala vii si te victimizezi in internet .
Fiintelor superioare eu una stiu ca nu le este frica si nu stau in anonimat .

Nu merita osteneala sa mi pierd timpul cu tine ,o spun altii mult mai bine ca mine iar daca tu nu vezi realitatea din ceea ce afirma Tuca da i mai departe cu injuraturile . atata poti
Cat despre lectii de viata cred ca nici parintii tai nu ti mai pot da ;esti un caz pierdut ghem de pamblica .

Imi place felul tau de a fi atenta la detaliile celuilalt la greselile gramaticale la orice tine de celalalt dar oare asa esti de atenta si cu tine ?

Trebuie sa recunosti ca realitatea doare .
Iar ceea ce afirma Marius Tuca in jurnalul .ro te c am pune pe ganduri si nu poti spune in adancul tau ca nu are dreptate.
A ripostezi injurandu ma facandu ma analfabeta acuzand prostia mea dar voi blogeritelor nu invatati nimic stati ascunse in spatele unui calculator si intrebandu va oare cum e viata de zi cu zi dar poate sti cum e viata dar frica de ea va inchide in blog si apoi va dati nentelese.

Laura "analfbeta" spunea...

continuare
Unei femei ii sta ingrozitor sa nu stie sa scrie ,da intradevar ii sta ingrozitor dar mai inainte de toate exista inca femei care nu stau in condei ca tine si lectureaza .
Da intradevar este mult mai usor sa lecturezi sa ai gramatica in sange decat sa ti faci ordine in viata ,este mult mai usor sa inveti o limba straina decat sa ti corectezi un anumit tip de comportament.
Lecturand si corectandu ma la gramatica nu faci altceva decat sa evadezi din mizeria in care te afli ,din ceea ce refuzi sa vezi .
Femeie sa sti ca este si mama mea si bunicamea sunt si ele analfabete si nu stiu a scrie gramatical dar sunt oameni inainte de toate sunt oameni simpli de la care am invatat ceva ,oameni simpli cu realizari simple ,oameni veseli care isi gasesc raspunsuri in lucruri simple stiu sa se bucure nu ca tine nefericita sub anonimat care se nvarte in cerc si se victimizeaza la ora 1 dimineata pe blog plictisita de ea insasi.

UPC merge trasnet la noi , nu rds
Nu ma astept sa mi raspunzi pentru ca esti o fiinta net superioara si nici sa mi postezi commentariu pe blogul tau tot din acelasi motiv.

Zuzu spunea...

ai terminat, te-ai calmat?

Laura spunea...

Te rog cu injuraturile se accepta doar in romana.
Am inteles de fapt ca gradul tau de superioritate nu ti permite sa injuri in romana.
In engleza suna altfel stiu suna mai occidental inteleg este mai tare mai ‚cool’
Dar de ce ma rog ocolesti o limba asa frumoasa ca romana?
De ce nu mi spui du te draculului ,dute si te fute ; sa inteleg ca in romana suna prea urat si ocolesti cumva cu superioritatea ta sa devii o mahalagioaica.
Da nu esti o mahalagioaica romanca injurandu ma in limba materna imi arati de fapt ca mahalagioaica din limba engleza este net superioara . deci esti o superioara ,imi cer scuze .
Blogerita ascunsa.

Da si poate sunt o incoerenta si o analfabeta da asta sunt asa cum spui tu dar mesajul meu vad ca l ai inteles si te a facut sa ma injuri in engleza , vezi ca poti citi un mesaj si de la analfabete.
De ce nu postezi pe blogul tau un semn cu interzis analfabetilor,incoerentilor interzis analfabetilor care nu au citit un numar minim de 50 de carti.
Da si sa inteleg ca ai si ceva cu analfabetele si analfabetii suntem si noi oameni cred si daca nu am fi noi tu nu ai fi superioara nu ne am mai diferentia .
Mai sunt si analfabete care se documenteaza si nu dau doi bani pe detalii si de cum arata scrisul frumos in pagina .inainte de toate am inteles ca scrii gramatical si esti atenta la orice incercand sa tragi totul si sa le intorci pe toate partile .evitand de fapt lucrul cel mai concret acela de a avea bunul simt nu fata de mine ci fata de acei useri care intra pe blogul tau si te ridica in slavi de a ati posta o banala poza cu tine.
De ce unii blogerii gen zuzu nu se pot afisa ,sa puna o poza banala cu ei ? aaa ei doar se cred net superiori corectand greseli gramaticale ,facandu ne analfabete .
Fiti superioare cu totul asumativa si defectele soricei de biblioteca ce sunteti.