duminică, 10 mai 2009

Sunt sclifosită și nu mă tratez!

Incepusem sa scriu textul asta sub titlul "nu mai pot", urmand sa fac iar o scurta apologie a unui weekend à la roumaine, destul de bombardat de romanisme cretinoide si, automat, de nervii mei mocniti presarati la asorteu, deasupra.
Insa apoi am cugetat (sarcasticoid, desigur, sa fim bine intelesi) si am decis ca nu, nu poate ca societatea asta sa fie atat de putreda, desigur ca asa ceva nu e plauzibil si nici nu avem zilnic dovezi pertinente ca ne ducem naibii ca natie (odata decenta, odata ospitaliera, odata cinstita, harnica si asa mai departe). Nu, asta e o nascocire, o minte bolnava vrea cu orice pret sa denigreze tara asta...pardon poporul, caci copacii, muntii si, mai nou, lalelele din Brasov, pun pariu ca nu au enervat si suparat pe nimeni, deci cineva sub pelerinq Badman-like incearca sa ascunda o conspiratie mondiala de distrugere a acestui popor, considerat de unele surse (obscure si cel putin caraghioase), "poporul ales" (...sa piara din propria-i prostie si lacomie, as adauga eu, daca mi se permite...)
Asadar, tragand eu lucid concluzia ca asa ceva nu incape in judecata curata si oh, Doamne, speram noi, neintinata, a nimanui, am decis ca numai eu pot fi de vina. De vina ca in loc sa preamaresc patria in care m-am nascut (si de care cultural ma simt atasata precum congolezul de Jamaica (comparatie aleasa aleator, nu intrati la banuieli inutile), asa, eu... eu arunc cu pietre. Si ce bolovani catapultez uneori...
Asa ca, asta e, dragilor, am decis sa ma declar de buna voie si nesilita de nimeni (decat in rarele cazuri cand am calatorit cu trenul si am nimerit cu niste oameni imposibili si din aceia "cu stacheta" a la d-ul Goe, si atunci, aproape silita de imprejurari, am recurs la arsenalul "Pisi, nu ma scoate din minti, ca nu stii cu cine te pui si iti arat rapid si delicat, asa cum ii sade bine unei Panselutse aristocrate, ca tu esti aia care va iesi din incapere, pentru ca stiu sa scot pe cineva din sarite asa cum se cuvine"), revenind.... Am decis ca eu sunt sclifosita si de aia nimic aici, in Mioritica, nu-mi convine, iar toooooooooti restul sunt niste cetateni model si tot ce intreprind ei este ca rupt din soare sau, dupa caz, precum ingineria nemtzeasca de eficient si fiabil. Absolut. Fara echivoc. Am zis! :-)
Facand putin cale intoarsa, va intorc putin "ca la Ploiesti" spre acel "nu mai pot" (care are tot atata suflu caragialesc in continut, cat are si expresia mai adineaori mentionata cu Ploiestiul)...
Spilcuiesc numai cateva exemple, toate proaspete si fierbinti, de azi citire (sambata, 9 Mai, ziua Ieuropei):

- Nu mai pot cu drumurile astea infecte. Ma inclin respectuos in fata lui Mircea Badea care a plasmuit cel mai bun slogan posibil pentru Romania actuala (si trecuta, si viitoare, sa nu avem discutii apoi,da?!), si anume "No roads. Just Romania". Si stiti ce? Nici macar nu mi se mai pare trist. Insa propun ca, macar, sa facem lobby pe panta asta si macar asa sa atragem si noi atentia lumii, caci nici macar statutul de neica nimeni a Europei sau tara in pragul lumii a treia (si aici am fost optimista) nu ne-au "aranjat" indeajuns incat sa incepem, eventual, sa luam si oaresce masuri...
Sper ca despre drumuri nu tre sa mai zic nimic, pana si cei ce traiesc de ani buni in ceea ce azi numesc cu raspunderea unui om mahnit, raiuri urbane, au ajuns la concluzia ca pe drumurile noastre iti creste nivelul de stres la limita de refuz....
- Nu mai pot, de asemenea, nici cu fenomenalele noastre cai ferate. Avea si Romania ceva unde nu era catastrofala si deja s-au luat masuri de remediere a acestui aspect. Cica vrem cai ferate de mare viteza, TGV, stiti, va mai istoriseam eu o data ce misto ar fi sa traiesc clipa cand Bv - Constanta s-ar parcurge in 2-3 ore, nu in 9!!!! Buuuuuuuuuuuuuuun
Prima masura de a spori eficacitatea trenurilor a fost de a.... fiti tari, va zic acum... de a reduce viteza trenurilor si de a suspenda multe altele. Cum de ce? Bine, va zic. Ca firma aia austriaca (dar cu muncitori si sefi de santier romani - ring the bell?) sa catadicseasca sa treaca la treaba... Treaba care trebuia terminata candva la anu si deja este intarziata mai bine de un an...
Mda. Pana la Sfantu Asteapta mai e putin. Pana atunci trenurile (alea care au mai ramas) pe ruta Brasov Bucuresti, vor face tot intre 3 si 4 ore pe o distanta de 160 de km.
Ca fapt divers, de la Salonic la Atena se fac 5 ore cu trenul si sunt aproape 600 km. No (other) comment.
- Nu mai pot sa vad cum nu avem ospatari priceputi. Si nici cum nu avem servicii decente prin restaurante. Nu mai pot cu stangacismele lor, cu excesul de zel sau cu lipsa lui desavarsita.
Azi la Ploiesti, la Schnitzel Haus am servit masa, impreuna cu alti 15 oameni, iar ospatarita dupa ce a luat comanda de la fiecare, a revenit mai tarziu, trecand pe la fiecare in parte si intrebandu-l cu un aer conspirativ "dvs serviti ciorba?" ca atunci cand vine un nene si il intreaba pe un copilas daca ar vrea sa-i dea pe furis o bomboana... Jenant. ce naiba, la ditamai resortul, era greu sa fie lingurile alea deja pe masa si sa stranga pe urma surplusul? Era greu, normal... Nu mai pot cu painea de toast trantita pe masa unui local ce se vrea respectabil (nu, nu mananc niciodata paine la restaurant, insa am pretentia sa nu-si bata joc si sa iti dea paine de mic dejun cald la pranz, intr-un loc unde pretentile se vor high)... Si nu mai pot nici cu mancarurile inventate, sub patronajul denumirilor straine care dau bine in meniu...
Azi a comandat cineva salata greceasca. Maaaaaaare greseala. A venit un farfuroi urias cu un munte de salata verde, rosii silfidice, castraveti, masline de cauciuc, branza asa zisa feta, dar care sortiment cremos si untos in Grecia lipseste cu desavarsire si o mare lamaie trantita in varf, cu niste lipii arabesti pe margine. Grecesc, nu? Binenteles.
Ca fapt divers.... n-ai sa vezi salata greceasca cu salata verde nicaieri in Grecia. Oare au confundat culoarea verde de la ardeiul gras atat de scump la vedere in bucataria restaurantelor romanesti?!
Pentru cine e curios, salata asta "greceasca" poarta numele in greaca de "Horiatiki" si un simplu google search lamureste misterul. Si reteta.
Ca un leit motiv, zic ca nu mai pot nici cu deserturile rupte (la propriu, si repudiate acolo, in lumea buna) din bucataria sofisticata frantuzeasca si spoite in buna traditie romaneasca. Exemplu simplu si dezastruos. Azi era comandat un unic desert, clatite cu dulceata de fructe de padure. Cine l-a mancat, insa, a facut-o pe propria raspundere. Era oribil. Cu gandul suspinand dupa creme brulee, ma gandeam eu ca e inadmisibil la 10 lei portia de 2 clatite somaleze sa fie cu o dulceata cu gust de creta si asezonate cu topping consistent de capsuni cu gust de tzeava de esapament. ( nu, tzevi de esapament nu am gustat, insa asa imi imginez eu ca trebuie sa fie...).
- Si mai zic in final ca nu mai pot nici cu felul asta atat de balcanic de a se purta si comunica oamenii la o sedinta. Adica pardon, ii copiem pe americani una-ntr-una, ceva bun de la ei, cum ar fi arta discursului sau a respectului interlocutorului, nu puteam importa? Nu? Bine.
Am obosit azi jucand ping pong cu atentia de la unu la altul fara sa prind concret nicio idee finita, pentru ca nimeni nu asculta ce zice celalalt, intrerupand-l continuu si fara rezerve pentru a-si expune propriul punct de vedere(si ala ezitat si cu nspe mii de pre-idei si introduceri stereotipale, inoportune) care la randul lui era dublat de un altul care deja considera ca merge sa faca o incursiune in lipsa fair-playului unei buni intalniri de lucru... Si tot asa, o lupta continua pentru cuvant. So.....cheesy, I would dare to say.
Si, pentru ca din capul locului am recunoscut ca toate astea de mai sus sunt numai rodul imaginatiei mele cosnpirationale, iar eu sunt o sclifosita rasa pura, atunci pot sa spun degajat si ca, acum 2 saptamani la Bruxelles, oamenii aia au dat clasa multora cu pretentii de discursomani, totul in cel mai ridicat nivel de profesionalism... Deh, dar ei nu erau romani....
........................................................

23 de comentarii:

Fata cu mânuşi portocalii spunea...

Ai perfecta dreptate... De asta ar trebui sa te orientezi spre un taram mai prietenos si civilizat. Nu ar trebui sa pleci undeva cu bursa? (asa am inteles de la o postare mai veche)

Ionut spunea...

vreau diacritice in text! s-ar parcurge mult mai usor!

Mister Chocolate spunea...

try dare say my... dear :)

in rest, couldn't agree with you more!

Zuzu spunea...

Iiiiiiiii, ups ups ups!!!!
Corect, mersi de corectura.
azi dimineata la 3 am scris, asa ca sper sa fie trecuta cu vedere eroarea. :-)

ina bixade spunea...

Pe majoritatea blogurilor romanesti, oamenii se pling de chestiile de care te plingi tu. Cel putin cind e vorba de trafic, nu cred ca exista un blog romanesc care sa nu dezbata acest subiect, mai pe scurt sau larg. Deci nu esti sclifosita, esti doar satula. So make up your mind, pack your bags si tuleste-o somewhere...(sint sigura ca ai destule locuri in minte).

Mister Chocolate spunea...

no harm done. scuza-mi, oricum, defectul profesional :)

Anonim spunea...

eu personal mai patesc din cand in cand sa ma trezesc dimineata cu gandul ca sigur e ceva in neregula cu mine de'mi tot vine sa fug de Romania, ca pana la urma e tara mea si unde poate sa'ti fie mai bine decat in propria ta tara, ca doar n'o fi asa de rau nici pe la noi...
Si nu ma tine starea asta nici macar o zi, ca imediat imi deschide dumnezeu ochii cu cate un mic detaliu care sa'mi arate ca in tara mea oamenii m'ar calca bucurosi in picioare, ca nu ajungi sa te bucuri de nici un strop de respect, oricate studii ai avea s.a.m.d

Zuzu spunea...

my sentiments exactly, Barbie!

iulia spunea...

Cred ca nu trebuie decat sa ne limitam la ce putem face noi, individual, sa ne fie mai bine. Cu asta cred eu ca trebuie sa incepem. Sa nu mai arncam gunoaie, sa ne facem curat in fata locuintei si sa fim mai buni cu ceilalti. Daca toata lumea ar gandi asa, sigur s-ar mai schimba cate ceva. Nu pot sa neg insa ca ma paste o mare dorinta de a pleca peste hotare.

Amalia spunea...

Anna, stii ce ma mira si ma mira si daca nu ma omoara ma face mai tare? Ca in timp ce la nivel de societate romaneasca e asa cum spui (mai ales societate ospatareasca dar nu numai, ooo, nu numai), totusi, la nivel individual descopar oameni faini, oameni care vad lucrurile bine si scriu nemaipomenit (persoanele de fata se includ). Atunci sa fie o chestie de proportie, sunt prea multi marlani pe capul de om fain, asta sa fie? Spune-mi caci m-am tot gandit la chestia asta si de cand am citit ce ai scris tu ma gandesc si mai mult.

Mister Chocolate spunea...

la bruxelles si mai ales la amsterdam, pe care o sa il revad peste cateva zile... daydreaming every day :)

Zuzu spunea...

norocosule!!

Mister Chocolate spunea...

e, nu chiar atat de norocos pe cat mi-a dori... merg in interes de serviciu, stau 4 zile.. nu restul vietii cum mi-as dori :)

ai fost?

Zuzu spunea...

oh, I see :-))

Nope, nu am fost, insa am prieteni acolo care, de cate ori au venit in vizita, mi-au redat destul de clar culoarea, atmosfera si "imaginea" Olandei, mai ales a Amsterdamului.

Daca am sa plec in secolul asta in Belgia, o sa am sanse sa vizitez si tara lalelelor mult mai simplu. :-)

Dar ce...afaceri faci? :-)

Zuzu spunea...

Amalia, de cand m-ai intrebat, si eu m-am tot gandit...
Este vorba, intr-adevar de proportie, dar nu numai...
Cu dezamagire spun ca am intalnit si oameni interesanti, culti, etc care, insa, privesc toata tarasenia asta de care noi ne plangem ca pe ceva foarte natural..
Imi pare rau sa o spun, insa sunt atatia oameni prea bine infipti in patria asta si prea putin traiti pe dincolo (turismul anual nu s epune), asa incat cu orice argument le vii in inaintare, ei au raspunsurile gata pregatite, ca nu e chiar asa, ca .."cum sa-ti spun", "Nu-i adevarat...", asa e si pe dincolo, "eh, ce crezi tu.. ca acolo sau acolo... nu e la fel? "(da, asa cred, by the way)
Sau oameni care isi schimba prisma gandirii de cate ori situatia lor se schimba, pe modelul ala banal de cand esti pieton, strigi "huoooo" inspre soferii nesimtiti si cand devii sofer, arati cu degetul inspre aia care au pretentia sa treaca pe la trecere... Cam asa e in orice domeniu, in cazul multora...
Stim sa ne plangem de vanzatoare, insa cum cineva dintre cei "vatamati", ia vreo slujba de ospatar sau vanzatoare, vai, dintr-o data vibreaza extraordinar de la unison cu tagma aia si le intelege iesirile ca "draga, asa sunt de enervanti unii"...
Si tot asa, Amalia.
Asta e buba.
Pe langa acea proportie, mai sunt si aceste 2 categorii (din mai multe, pot sa jur) care fie nu vor sa observe diferentele cu alte tari mai civilizate(ca banuiesc ca nu de nebuni au ales unii taman locurile alea pt a le fi noua casa), fie li se pare ca tot pamantul se invarte in functie de ei si de parerea lor...

Zuzu spunea...

Cred ca cele 2 ultime categorii s-ar include in ceea ce numesc "mentalitate defectuoasa".
La noi functioneaza motivatia cretina "capra vecinului", care nici nu mai tre sa moara, ci eventual sa moara vecinu sa-i iau si capra...
Si apoi mai functioneaza o ignoranta si desconsiderare grosolana...
Respectul, la general vorbind, a devenit ceva desuet aici...
Sunt scarbita pana la cer de toti care te apostrofeaza pe strada pur si simplu din prostie, smecheriozitate si hiper exacerbare a egoului jegos...
Sunt satula de situatia transpotului in comun, de orice fel, de la noi.
Cum iti explici tu ca a nu stiu cata oara constat cu stupoare ca 20-30 de oameni dintr-un autobuz stau si rabda de caldura infernala si lipsa de aer, spasiti ca intr-un lagar de exterminare a initiativei, numai si numai pentru idiotul care e sofer si care crede ca acea masina e propietatea lui si a blocat aboslut toate geamurile. Si cand mi-am permis sa-i zic la un semafor (rosu) sa ma lase sa cobor ca ma ia cu lesin, mai avea putin si ma pleznea nu numai soferul mitocan pt ca mi-am permis sa-i zic ca e nesimtit ca el are geamul larg deschis la gura lui si in rest geamurile sunt blocate iara erul conditionat nu merge, ci si tantilica de pe scaunul de langa mine ca "sa nu mai iau de sofer,da?"
Speechless....
A fost prima data in viata mea cand am injurat pe cineva total necunoscut si in varsta...

Mister Chocolate spunea...

scriu... redactor-sef al unei reviste de mancare. tu?

Ionut spunea...

redactor sef al unei reviste de oameni! :D

Zuzu spunea...

Mr.Chocolate :-), desi de cand am plecat din Filarmonica si m-am lasat si de "project-manageriat" :D, am senzatia ca sunt liber profesionista, cica lucrez, totusi, la un ONG.
Noroc ca-mi place si nici nu imi dau seama ca se cheama "servici" :-))

Good Food? :D sau alta?

Amalia spunea...

Anna, cred ca am intrat in bucluc amandoua, asta e o tema intr-adevar interesanta si cam dureroasa iar la mine atinge pur si simplu probleme de identitate nationala!! Desi imi place mult secventa din Pacinetul englez unde tipul spune ca uraste ideea de natiuni, ca e artificiala, ca suntem oameni si natiunile sunt ceva impus din exteriorul nostru. Poate avea si el ceva dreptate sau poate dreptatea e la mijloc, ca de obicei.

Eu de exemplu sunt romanca, asa ma consider. Dar urasc partea de mahala romaneasca sau poate mai bine as spune partea de manea romaneasca de prost gust. Si de asemenea nu imi plac oamenii aferenti. Asta e. Dar sunt romanca. Si ei sunt romani. Pe unde scot eu acuma camasha? Momentan am scos-o prin America, dar uite ca nici aici nu m-am chiar lipit. Deci, zau, ce sa fac cu mine insumi mai departe?

No, am zis ca sunt romanca cu partea buna de la romani si americanca inzestrata cu partea buna de la americani si mai caut in continuare :))

Da e multa marlanie la noi, ce ma doare inima sa o spun, sa o recunosc. Asa e, Anna, chelnerul se simte stapan, soferul se simte stapan, si nu sunt stapani, fir-ar, sunt cei care ne ajuta sa ne rezolvam o problema, si fac asta pe bani. Ar trebui sa stie sa ne trateze.

Ce zici, scriem o carte pe tema asta, ca am impresia ca am si inceput :))

Am retinut acum de la tine si faza cu salata greceasca, salata care nu are nimic in comun cu salata verde.

Despre vanzatori acum. Eu am fost acasa vanzatoare intr-o librarie si mi-a placut, era si libraria foarte mica. Veneau la mine parinti cu instructiuni de pe la copii plecati sa cumpere diverse carti, imi crestea inima sa le arat, sa ii ajut , sa ii lamuresc. Dar cred ca pe soferul tau il enerva de fapt serviciul lui, il ura, era satul. Asa si anumiti ospatari. Si atitudinea aceasta a lor de stapani, ah, dar despre asta vom scrie in capitolul 2.

Muaaah (copyright Ina)

Zuzu spunea...

Amalia, sa scriem o carte deci! :P
Si intre timp povestim, ne revoltam, discutam,adica.
Pup you,too!!!

Mister Chocolate spunea...

nu, nu good food. daca imi citesti blogul mai atent, vei vedea :)
dar ONG-ul tau? :)

pheideas spunea...

Cred ca solutia e sa inveti sa te strecori, sa mirosi de la o posta slaba calitate. Nu de alta, dar e pacat de peisaj, sa nu-l mai zaresti de uscaturi. Da, sunt multe, dar cu criza asta se vor imputina. Si nr prostilor la fel. N-au incotro, ... si va fi in pas ale'. Smile!