duminică, 13 septembrie 2009

Sunday [non]issues


Laura pausini- strani amori


Am chef sa scriu.
Despre mine, parca.
Scriu...sterg...scriu...sterg...
Scriu...sterg...scriu...sterg...
Caut la un moment dat sa dau "Ctrl+S". Ups, nu merge, pentru ca eu am un creion in mana... :-)))
Stau cuibarita in pat, cu noua mea agenda übercool in brate (thank you, girls!!!!) si rumeg ganduri...
Ieri mi-am cumparat o "rochita de dormit" (termenul de camasa de noapte nu ne place). E prima data cand port asa ceva. E asa dragalasa si feminina, e ca o bluzita mai lunga. Pacat ca am descoperit abia acum.
Casc gura la un film obscur cu un tolomac de barbat (Two Lovers). N-am mai vazut un film bun de mult timp incoace.
Voi ce film preferat aveti?
Al meu e The Constant Gardener.
Nici muzica buna nu mai (stiu sa) ascult. Pentru ca oricum nimic nu-mi place. Si n-am rabdare.
Cu toate ca, intr-o seara cand ma pregateam sa vad un film, am butonat pe TVR Cultural si mi s-au lipit ochii de ecran cateva minute bune. Era una din serile Festivalului Enescu, cu Orchestra din Lausanne pe scena si Tiberiu Soare povestind, in preambulul concertului. Banuiesc ca nu stiti, dar eu il ador pe omul ala. Dintre toti dirijorii cu care am lucrat de-a lungul timpului, el e preferatul meu. Are o carisma aparte si-n plus are un genial dar al povestitului. Ore intregi as putea sa-l ascult vorbind despre istoria muzicii.
Fara legatura cu ideea de mai sus, aducandu-mi aminte de cateva discutii recente cu niste prieteni, va intreb:
Voi ce calitati cautati la un partener? Care sunt criteriile de selectie?
(gandindu-ne ca nu cautam, ci alegem - Ok, dar pe ce criterii?)
Intreb, pentru ca...poate scriindu-va convingerile aici, mi-ati putea da teme de gandit.
Caci eu daca ma apuc sa vorbesc despre asta, cu siguranta nu ma opresc usor.
Dar, in fapt, daca ar fi sa rezum totul la o singura idee, ar suna cam asa:
Ori ma fascinezi (ceea ce nu e lucru usor) ori iti gasesc 539 de hibe si, deci, ti-ai dat foc la palarie...
Dar oare sa fie asa simplu? Si daca nu e asa, atunci cum e?
Spuneti voi.
............................................................

8 comentarii:

Iulian spunea...

Ciao Anna!
("ciao" asta nu e intamplator, acusi sunt pe undeva prin Italia, abia peste 4 zile ajung in Norvegia)

Despre filmul preferat...ce sa zic...e bine ca poti sa numesti unul, mie imi plac tare mult filmele, si sunt atat de multe filme bune....Dar daca m-ar tortura cineva sa aleg un film si numai unul, atunci cred ca as spune "La dolce Vita".
Si acu' sa trecem la lucruri mai serioase, caci ceva as avea sa-ti spun.
Parerea mea este ca trebuie sa existe o reciprocitate, si daca el ar tebui sa te fascineze, mi se pare la fel de normal ca si tu sa incerci sa-l fascinezi pe el. Caci daca n-o faci, atuci ce motive ar avea sa incerce mereu sa te fascineze?
Altfel s-ar simti ca ar trece doar niste probe, ca ar participa la un fel de concurs, la capatul caruia se va gasi ca premiu "fata de imparat". [Ca in basme. Ar trebui sa vedm daca au basmele vreo legatura cu asta.]

Zuzu spunea...

Iulian, sunt total de acord.
Cand am spus "sa ma fascineze", nu m-am gandit sa faca giumbuslucuri ca la circ, zilnic, ca sa-mi mentina treaza atentia. Iar eu sa nu fac nimic, doar sa pretind.
Nu asa.
Ci ca el, ca om, in toata naturaletea lui, trebuia sa-mi placa. Sa-mi placa EL cu totul, sa simt asta cand il vad, cand imi vorbeste, ba chiar si cand lipseste...

Si sunt foarte ok cu ideea ca, asa cum nu toti imi plac, nici eu nu pot placea tuturor. E perfect uman.

Ionouka spunea...

Teoria mea (si practica, de fapt) e ca nu trebuie sa te multumuesti cu mai putin decit EXACT ceea ce cauti, iar ce cauti e ceva ce simti, nu ce stii. Listele cu calitati pe care el tre sa le bifeze nu functioneaza. Don't settle for less and you'll have everything. Iar cind iti va iesi in cale (garantat se intimpla), vei sti. Si asta va fi... :)

Zuzu spunea...

Pai exact!!!
Luate separat, calitatile sa le numim asa, pot fi grozave, dar daca eu nu simt ca e el (fie si macar pt o vreme) aka fascinatia despre care vorbeam, pt ca asta ar descrie cel mai bine ceea ce am spus eu in post, treaba cu simtitul, atunci e...un sir lung de compromisuri, iar eu nu stiu sa fac asa ceva.

Si mai stiu sigur ca e precum spui(dar intrebasem pt ca vreau sa aflu diverse pareri), pentru ca odata ce patesti asa(si am patit), odata ce iti iese in cale si stii si simti ca el e ceea ce vrei, ca un intreg, atunci e si mai greu apoi sa te multumesti cu mai putin.

Ionut spunea...

ceea ce cauti nu exista!

Zuzu spunea...

mersi

Volunteer's Princess spunea...

Caut sa ma simt confortabil, e primul semn ca o sa fim prieteni sau nu, daca ma simt total nelalocul meu, prea proasta sau prea desteapta sau comuna sau excentrica de nedigerat, atunci o zi buna si ne mai vedem cand s-o mai intampla. Lucrul asta se califica pentru orice persoana, orice relatie. Nu e tot ce caut, but it's a start. A, si cand ma gandesc la confort nu inseamna ca nu rosesc, ca nu sunt intimidata, stanjenita (moderat), cu picioarele si gura impleticite (cred ca asta nu se pune la prostie :).

Zuzu spunea...

da, da, si asta!!!
sentimentul ala e foarte, foarte important.
multumesc ca ai amintit, si eu consider senzatia de confort foarte importanta si atunci cand lipseste, ca o veriga esentiala, se clatina tot...