luni, 26 mai 2008

Vinovata... de iubire

De mica amiubit parfumurile, le-am studiat si analizat, de mica mi-a placut sa le descompun in imagini, in vise si amintiri...
Pastrez si acum pe raft o sticluta de Venezia pe care cand o deschid, chiar si dupa atatia ani, ma transpun pe loc in anii de liceu, ma invaluie aroma lui unica de mar si scortisoara, fina si misterioasa, ca si cum cu o singura clipire si eliberare a miresmei din sticluta, as avea din nou 15 ani, as fi imbracata in fustita mov si-n balerini si as fredona refrene demult apuse...
Fiecare din parfumurile ce m-au fascinat si mi-au ramas in suflet, pastreaza laolalta cu notele delicate si franturi din viata-mi.
Ultravioletul, desi nu l-am folosit vreodata, mi-a parut mereu ca miroase a creion proaspat ascutit, a mina si a lemn scrijelit de lama ascutitoarei...
La fel cum Truth ma face sa-mi imaginez o iarba uda proaspat taiata, frunze rupte, verdeata...
Puzzle a fost chintesenta adolescentei mele, un parfumel discret si jucaus, tinerel si hai hui, visator si optimist.
One ramane si azi eticheta zilelor aglomerate, improspatate de nota lui fresh si tonica.
L'air du Temps e pentru mine...mama. Esarfele ei ce poarta frumoasa si distinsa adiere, imbratisarea ei...
Lolita e sufleul meu, e un parfum creat pentru mine, e saculetul meu cu vise topite intr-o sticluta de printesa, e firav si delicat, pregnant, sexy..., este dovada clara si de necontestat ca a existat, ca s-a intamplat, ca tot ce am simtit a fost adevarat si-mi apartine mie, pe veci.
Sunt eu, e el, o contopire angelica perfecta, un vis, o soapta, o iubire pe viata...

Acum 3 zile, pulverizam discret pe gat si la incheieturi picaturi de NOA, pielea absorbind cu incantare parfumul fin, seren, feminin si distins emanat de sticluta ca o perla, cand cineva mi-a zis ca parfumul meu miroase straniu. Ca ei ii pare un parfum purtat de o femeie misterioasa, ce ascunde ceva. Ca este un parfum vinovat...
Vinovat?!?!
Atunci imaginatia mea a fost trezita, am lasat sticluta jos si m-am gandit, m-am uitat lung, l-am mai mirosit o data, apoi am zambit si i-am zis increzatoare si fericita: "Da, e un parfum vinovat, intr-adevar. Vinovat de iubire."

..........................................................................

2 comentarii:

Anonim spunea...

mmmmmmmmmm.....
grozav post.... l-am tot recitit!
The wonders a scent can do!!! The memories it brings, a true flashback!

Arsenya spunea...

am citit si mi`am amintit de adolescenta,de nebuniile pe care la faceam cu prietena mea-pastram si acum un BVL-eau de blanc. ne bagam nasucul in el si incepem sa sporovaim