Stiu. O sa-mi spuneti ca nu e adevarat. Ca aceasta asa zisa terapie prin aruncat banii pe fereastra exista si la noi.
Dar vin cu mentiunea: eu locuiesc (inca, aspect pe care uneori chiar nu il mai inteleg) in Brasov.
Unde ti se omoara din fasa orice intiativa de gen.
Ieri, zi cu soare (nu cu 2 dimineti, care va sa zica, o zi banala, totusi), o zi de toamna frumoasa, m-am extras din casa si am pornit-o hai hui sa ma delectez prin magazinele deschise.
Aveam o lista de nimicuri pe care le-as fi luat cu drag acasa.
Prima oprire: Flanco. Nu mai aveau milk shaker din colectia Disney. Da, pot sa comand de pe net si sa fie trimis la ei, dar nu, nu pot achita la ei suma, ci prin ordin de plata (seriously!! - cine crezi ca se zbate atat pt un shaker?!)...
(ulterior am gasit pe net, vine acasa in 2 zile, mult mai simplu)
Apoi, Meli Melo. Cautam o geanta. Nu aveau ceva pe gustul meu. Mi-am luat 2 clame.
La casa: "avem si cercei si coliere, daca vreti sa asortati..."
Da, scumpi, la 2 clame de 1 leu bucata as vrea sa mai asortez o casa si o masina... Any ideas?!
Nu-i nimic, zic, ma duc la Unirea Shopping Center (mare porcarie mare, goala porcarie )...
Ce lacuri de unghii aveti din noua colectie Mini Colorama, de la Maybelline?
Pai, numai ce se vede aici... inca nu le-am primit pe toate. (oare de ce nu ma mir?!)
Ah, bestial. 3 nuante de mov, 2 de vinetiu spre negru, ceva de culoarea vantului turbat si atat.
Ah, bine, zic, multumesc...
Trec la artileria mai grea. Aici nu pot da gres, ma gandeam eu, naiva.
Ei, as!
Eu: "Caut un iluminator pentru ochi, ceva de la Chanel sau de la Givenchy m-ar interesa, ce imi puteti arata?"
(cu greu s-a dumirit ce naiba vreau de fapt, ce o fi ala iluminator si unde ar putea sa fie in toata gama de cosmetice)... asa ca aproape nimic nu mi-a putut arata cucoana cu pricina, de vreo 50 de ani, incaltata in niste papuci de casa de un negru zdrobitor, stil slap, cu sosete albe!!!!, cam incurcata ca am pretentia sa stie ce produse vinde... si dand prea repede ochii peste cap nemultumita ca am intrerupt-o din conversatia cu colega...
O intreb destul de politicoasa: "Dvs va cumparati des produse Chanel? Nu, pentru ca nu va permiteti, nu-i asa? Ma gandeam eu... Stiti, eu imi permit luxul de a folosi produse de calitate pt fata mea, le achizitionez o data la 1-2 ani, deci oricum o dai, merita efortul, asa ca va rog frumos macar sa mimati politetea si interesul pt ceea ce doresc sa cumpar din magazinul unde va serpuiti dvs, ca un leu in cusca, foarte nemultumita si!!! frustrata ..."
Si am iesit...
La Diverta nu am gasit nici una din cele 3 carti pe care le cautam.
La magazinul de parfumuri ma convingea pitzipoanca de serviciu ca ultimul parfum de la Carolina Herrera este cel in forma de capsula, ca ea nu stie sa fie altul... (este, desigur ca este, deja de vreo 2-3 luni este un CH nou, in sticluta rosie !!!!!)
La ultimul magazin cercetat, New Life (magazin ce se dorea un fel de Beauty Shop mai modest, asa...) domnea o liniste pe rafturi ametitoare.
Am facut un tur si (pentru ca efectiv nu aveam ce sa vad) cand am dat sa ies, ma acosteaza o panselutsa din aia clasica, de magazin voit de fite, ca daca ma poate ajuta cu ceva...
Pai, zic, ia zi-mi mie cu ce m-ai putea ajuta intr-un magazin gol cu resturi de produse ce zac sub un morman de praf?! ....
Daca aprovizionarea nu tine de angajat, de vanzatorul in sine, atitudinea acra si plictisita e ceva ce-l vizeaza exact pe el, pe angajat.
Mai bine decat mine a grait mai demult pe tema asta Vlad Petreanu AICI.
Sincer, nu puteam sa fiu mai de acord de atat cu el...
PS- legatura cu titlul ar fi urmatoarea:
- nici intr-o zi banala, de medie fericire pe ordinea de zi, nu te poti bucura de un shopping armonios si de succes, fara nervi, daramite daca ai vrea sa-ti afunzi din probleme si ganduri in ceea ce bine numesc strainii Terapie prin Shopping...
..................................................
10 comentarii:
Eh, si tu acum... Doar nu voiai ca vanzatoarele sa aiba vreo idee despre cosmetice sau parfumuri. Probabil au ales jobul asta pentru ca se pot odihni mai bine si pot sta la taclale ore in sir.
cred ca terapia prin shopping functioneaza la paris sau new york, nu la noi :)
eu am nevoie de terapie dupa si inainte de shopping.
si.. nu stiu cum o fi in Romania, dar e vina angajatorului ca nu-si trainuieste angajatii, in fond, nu am pretentia ca un stilist sa lucreze intr-un butic de haine pe salariu minim, sau o mare cosmeticiana sa lucreze in drugstore pe acealsi salariu minim. Trainingul trebuie dat de angajator... de companii... si nu dau vina pe plictiseala generala dintr-un magazin gol. Daca patronul si-a pierdut interesul de ce ar fi o simpla vanzatoare excited for it? Si... detest sa fiu agasata in magazine... prefer sa cocaie acolo si sa ma lase sa-mi fac damblaua.
Iulia, ce sa zic...
Invat (cu greu) urmatoarele chestii:
femeile de servici, portarii si vanzatoarele sunt a doua putere-n stat.
dupa secretare :-)))))
Lucian, Ra - sunt total de acord cu voi.
lucian, terapia cu shopping functioneaza cand ai cartile de credit cu tine si mergi la shopping unde trebuie.
Eu nu am cine stie ce pretentii de la vanzatori. Buba o am cu angajatorii care peste tot angajeaza persoane nepotrivite.
Zuzu apropo, eu mereu m-am intrebat, in magazine mai de fite asa,sa luam hainele de ex, vanzatorii de acolo sunt sunt mereu imbracati bine, cu hainele de acolo... dar sunt platiti cu acelasi minim pe economie, si la hainele cu pricina sa aiba un 10% reducere. Cum puii mei si le permit? Practic, ei muncesc acolo sa castige sa isi permita sa munceasca acolo. Ce ma oftica e ca se uita ingamfati si aroganti de sus la tine, in timp ce te scaneaza si te pun la zid pentru gusturi... Mie pe aia imi vine sa ii strang de gat,pt ca in fond si la urma urmei ei sunt niste looseri cu L mare. Nu am inteles niciodata cum functioneaza treaba asta.
Ra, ai sa razi, dar Lucian are dreptate.
Uneori, prin Bv sa zicem poti avea 20 de carduri pline, nu tot timpul ai ce sa alegi...si deci tot deprimat revii acasa :P
Apoi, am si eu o problema cu tutele din magazine de cosmeticale (si nu numai, dar mai ales acolo) care sunt criminal de nepoliticoase si tzafnoase, de regula.
Am intalnit o data, in Bv, la Clinique o tipa atat de draguta incat credeam ca e ireal ce mi se intampla. Sa incerc, sa-mi arate, sa ma machieze ea, sa imi arate la lumina naturala..., sa vin inca o data, inainte sa dau atatia bani pe mascara si blush, sa ma machieze inainte ca la carte, sa stiu pe ce dau banii si ce mi se potriveste exact.
Am fost socata toata ziua apoi :D
Pe dincolo sunt bine imbracate si, mi s-a mai intamplat mie, sunt si amabile si dragute, si nu false si prefacute...
Chiar si prin Bucuresti mi s-a intamplat minunea.
Or la noi, in Bv, la minunatul magazin Star, de ex, un magazin mare cu traditie in oras, la cosmetice, nu la Beauty Shop, ci la raionul magazinului de cosmetice, aveau niste testere de lacuri de unghii preistorice si, dupa ce am avut curiozitatea sa incerc cateva, am aflat ca nuuuu, nu au acetona sa-mi ofere sa imi sterg unghiile...
Drept pt care am apelat la Beauty Shop de alaturi ca doar nu era sa ies asa din magazin.
Tuta, insa, angajata pe vremuri demult apuse probabil, nu avea nici o apasare si era si cumva mirata de o asemenea doleanta.
Cat despre haine, tot in Bv, prea des le vad prost imbracate, ingrozitor accesorizate (la casa la un supermarket, casiera avea niste unghii oribile si un ghiul de bratara aurita de mi s-au strepezit dintii) si mai mereu oribil incaltate.
Cum, mai, sa stai in papuci de casa sau in slapi?
WTF?! nu le vede nimeni...?!
si da, sunt si cateva exceptii, adica bine imbracate, dar nu neaparat si friendly...
Draga mea, te-as invita la un dezmat shoppingaresc american, dar la mine nu vine nimeni, ca sunt prea departe. Am observat ceva, acum trei-patru ani parca tinea mai mult efectul cumparaturilor, acum insa trece aproape in aceeasi zi!
mie imi e frica de astea prea dragute... ca vin si te sufoca si iti baga toate rahaturile posibile pe gat si ma simt obligata sa cumpar.... si sa cumpar...
Eu pot sa fac terapie prin shopping cu succes, dar cu alte destinatii: Carturesti, Madison Perfumery, doua magazine mici din pavilionul H (cu marfa facuta pentru export si cu niste vanzatoare care mi-au dvenit prietene) si la Musette. Si eu care credeam ca in BV lumea este mult mai politicoasa, draguta si civilizata.
Geez, mi-a trecut pofta sa ma mai duc la shopping...
Trimiteți un comentariu