Please meet Anna, the powerful, mind blowing dream maker...!! (hihihi)

E Vineri si e frig. Abia astept sa merg acasa, sa ma afund in spuma unei bai fierbinti mirosind a lemn de santal(my favourite aroma!!!), sa ma pregatesc de weekend. Sa imi clatesc mintea...
Azi vin niste dragi prieteni greci din Tulcea, familie prin extensie. Pentru oameni ca ei ma pot transforma oricand in gazda full time job pentru ca imi umplu sufletul cu zambete si bucurie. Mi se pare un privilegiu sa-ti poti mari artificial familia cu oameni frumosi si diferiti si sa-i simti mereu aproape desi nu exista o legatura de sange sau vreo hartie pe post de liant...
Maine va fi o zi ciudata si plina, ca orice alta zi in care te reunesti cu altii ca sa-i pomenesti, rememorezi si onorezi cu amintirea pe cei ce parasesc lumea asta cand te astepti mai putin... Dar va fi frumos, pentru ca de acolo de unde e se va bucura sa ne vada laolalta punand-o iar pe ea in centrul atentiei.
~~~
Azi mi-am baut cafeaua impreuna cu Amintirile Inei si m-am amuzat copios, iar apoi am inceput sa-mi fac schite in minte pentru Leapsa Irinei careia ii voi da curs in cele ce urmeaza.
~~~
Exercitiile de imaginatie (aka LEAPSA) imi par binevenite intr-o zi ca cea de "aproape weekend", pe o vreme neprietenoasa cand cea mai ademenitoare ocupatie ramane visarea.
So, here we are...
~~~
*** Ce îti place sa faci atât de mult încât ai plati pentru asta?
- Sa conduc o revista de succes, sa calatoresc mult, sa cunosc oameni interesanti si sa scriu despre asta; sa-mi pot iubi meseria zi de zi multi ani de acum incolo.

***Daca ai afla azi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face începând de mâine?
- As iubi mai mult, as ierta mai des, as accepta cu seninatate...

***Daca ai câstiga un milion de euro neimpozabil, ai continua sa faci ce faci acum?
- Da, insa ar exista mici schimbari, noi directii, noi idei...
Si o (mult mai repede achizitionata) casa de vacanta in Grecia.

***Peste 15 ani, ce ai vrea sa scrie pe prima pagina despre tine, în cel mai important ziar din tara?
- "Please meet Anna, the powerful, mind blowing dream maker...", femeia care la doar 40 de ani conduce una dintre cele mai celebre reviste din lume, autoarea best-sellerului "...", mama micutei Katerina, o femeie mereu indragostita de viata, o preaiubita sotie, o vesnic calatoare prin lume, neobosita in a visa si a-si indeplini visele...

***Ce vrei sa spuna prietenii tai despre tine la ceremonia ta funerera?
- Era indragostita de viata, a visat cu ochii deschisi timp de 93 de ani, un prieten pe viata, un om care iubea dreptatea si libertatea, o panselutsa delicata...

***Dar pe piatra ta funerara ce vrei sa scrie despre tine?
- "Nu sunt aici, asa ca ridica-ti privirea spre cer si zambeste-mi..."

***Când erai mica ce le raspundeai celor mari la întrebarea: Tu ce vrei sa te faci când vei fi mare?
- Nu-mi amintesc exact ordinea dorintelor si acuratetea lor, insa am parcurs cateva etape, gen "detectiv particular"(pe cand eram fan Dosarele X), "prezentatoare de stiri", "antrenoare de patinaj artistic"(cand devoram competitiile de gen), "avocata" ...

***Ce ai face, daca ai sti absolut sigur, dincolo de orice dubiu, ca este imposibil sa esuezi?
- As sustine un concert impreuna cu London Symphony Orchestra si apoi as fi coplesita de aplauze si cronici pozitive..., magulita ca dupa atatia ani de studiu si dedicare am cunoscut un asemenea succes...

***Ce ai vrea sa le spuna copiii tai nepotilor tai despre tine?
- Maine vine buni de la NY si vrea sa iesiti la o cafea ca saptamana viitoare pleaca la Londra cu treaba... :-))

***Daca ai putea acum sa te proiectezi în viitor, în ultima zi a vietii tale si sa îti iei un interviu, care sunt alea 3 întrebari pe care ti le-ai adresa?
- Asa o aparitie tonica la 93 de ani, inca mai faceti jogging in fiecare zi?
- Care este secretul unei neincetate si pline de pasiune indragostiri ce dureaza de mai bine de 70 de ani...?
- Ce sentiment va incearca atunci cand nepotii dvs declara ca sunteti cea mai grozava bunica din lume?
~~~
Okay, leapsa asta really made my day!
Visul e cea mai frumoasa scuza pentru dezbracarea de modestie si demararea implinirii dorintelor!
Va pup, sa aveti a bright happy weekend!!
Leapsa merge mai departe la Mikidos, Anda, Ina(nu stiu daca ii surade ideea, but still, pleaaaaase Ina!!) si oricui mai doreste sa se joace imaginatia si visele sale. :-)

.................................................................

O preafrumoasa carte...

...Am inceput-o sovaitor, indoielniceste...
O carte cu un titlu necomercial de simplu, dar greoi de lung a carei capitole au, fiecare, cate 3 nume...
Bun, cat de grozava poate fi?!
Am pornit usor prin itinerarul dintre coperti...
Italia, prima destinatie. Un capitol ce reda savoarea cunoscuta de istorie a vechii capitale de imperiu. Pizza, paste, inghetata. Multa inghetata, multa mozzarela, paste multe...
Citesti si simti miros de busuioc, te gadila aroma pregnanta a branzeturilor fine, senzatia dulce si racoritoare aidoma inghetatei ti se topeste pe buze...
Incepi sa patrunzi in atmosfera, o cunosti pe Liz.
Ba nu, deja o iubesti! Te identifici cu ea, topindu-ti existenta in eprubeta redescoperirii unei comori pitite...
Ii admiri curajul, te delectezi cu experientele ei de "la vita e bella" si esti partasa pas cu pas la strangerea celor 12 kilograme in plus...
Te urci pe cantar, oare te-ai ingrasat si tu de la atata pizza prin paginile cartii?
Nu.
Deja ti-e dor de Italia, ai emotii, ce va urma? Va fi la fel de savuros?
India...
Meditatie, armonie, seninatate, pace...
Si o americanca.
Peripetii, zambete, testari, invataminte.
Patrunzi in universul lucrurilor simple cu pietatea cuvenita unui templu...
O bucurie sincera, spontana, inlacrimata.
Plangi. Plangi pentru ca e emotionant si adevarat. Si pentru ca intelegi.
Si stii...
Te inunda o stare de suprema eliberare, de iubire infinita, incredere si pace.
Ca si cum ai asista la o minune. A ta.
India ramane in urma.
Bali, Indonezia. Surpriza.
Inedit, senin, plin de pasiune.
Leacuri babesti, scoala vietii, un vraci.
O mare iubire.
Caritate, lectii de viata, detasare.
Cheia spre paradis. Sufletul incununat de flori...
Libertate. Dragoste. Savoare.
~~~
O carte mai mult decat grozava, o carte ca un undelemn pentru suflet.
O carte care m-a purtat intr-o splendida calatorie a redescoperirii sinelui.
Am ras si am plans citind-o.
Am invatat si am acceptat.
Am inceput sa cred.
Mi-a servit drept manual in multe privinte. Am citit-o in cel mai potrivit moment al vietii mele.
Mi-a dat incredere si speranta si multa, incredibil de multa liniste...
M-a invatat ce inseamna un "suflet pereche"["Lumea crede ca sufletul pereche este cineva cu care te potrivesti la fix, toti doresc sa fie asa. Dar sufletul pereche este o oglinda, e ala care-ti arata toate chestiile care te trag inapoi, ala care iti atrage atentia asupra ta insati, ca tu sa-ti poti schimba viata. Probabil ca un suflet pereche adevarat e cea mai importanta persoana pe care ti-e dat sa o intalnesti in viata, pentru ca iti darama toate prejudecatile si te obliga sa te trezesti. ... Dupa care pleaca"... "-...Dar il iubesc. - Foarte bine, iubeste-l. -Dar mi-e dor de el. -Foarte bine, sa-ti fie. Transmite-i dragoste si lumina de fiecare data cand te gandesti la el, dupa care, gata!..."//]. Eram in tren, Transilvania, Romania, august...o zi superba. Citeam si incuviintam, iar lacrimi imi sarutau obrajii...
M-a trecut un fior. Un amestec intre dulce si amar... Un sentiment ca un ghem de jeleuri colorate, pe cat de devastatoar, pe atat de calm...
Si un dor urias, fara margini, asurzitor...
Am mai invatat sa diferentiez rugaciunea de meditatie, sa pun pret pe golirea mintii de reziduri...
Sa ma las purtata de emotii si de simturi intr-o mare de lumina, ca o delicata floare de lotus, un cerc intreg, complet, complex...
~~~
"Mananca, roaga-te, iubeste" - o lume inchisa intre 2 coperti, o colectie extraordinara de emotii, trairi, ganduri si dorinte...
O carte stralucitoare ca un smarald in bataia soarelui,
o carte unica, despre o viata...
..........................................................................

Pastel

LATER EDIT : Nu vreau sa mai consum culori pe blog pentru revolta, ironie sau indignare, insa TOTUSI... :-)))))))))))))))
Cum sa cauti pe Google "Prietena fuge in Grecia"?!
Si sa mai si ajungi la mine pe blog...
Mein Gott, speechless.... :-PPPPP

















Imi place reinventarea. In timp ce imi reinventez blogul, micul meu loc de joaca, imi reinventez propria viata si realitate.
Ador reinventarea. Anul Nou, 1 ianuarie, mi se pare, de exemplu, unul dintre cele mai potrivite momente de reinventare.
Pui punct. Salvezi frumosul, esentialul, "de-ne-uitatul"....
Tragi linie si o iei de la capat.
Ne-am putea reinventa zilnic, traindu-ne fiecare zi nu ca pe ultima, cum unii cred ca realizeaza "carpe diem-ul", ci ca pe prima. Prima zi din aceasta viata. Frumoasa reinventare, zilnica si dis de dimineata.
Reinventarea, ca si concept, presupune prospetime, o noua savoare, intinrerire. Experienta acumulata si intelept folosita.
Pentru mine aerul reinventarii s-a simtit pregnant si rece, tonic ca un strop de apa proaspata de izvor, odata cu inceperea celui de-al 25-lea an ce-mi tine companie. Apoi, ne-am reinventat impreuna odata cu Anul Nou si am mai simtit o data prospetimea unei stari de bucurie nemarginite, a lucrurilor visate si-mplinite. Savoarea unei noi linisti senine, a toate impaciuitoare.
~
Cam pe atunci cand mi-am smotocit blogul prima data si l-am inchis-deschis-si-pus-un-lacat, cam de pe atunci a inceput sa ticaie ceasul reinventarii... Cand ticaia puternic, in capul meu vuia o voce sobra si precisa.
"Vreau sa-mi consum energia pe tot ceea ce ma face fericita si imi place, nu pe toate gunoaiele ce nu merita sa se ingrase cu atentia si energia mea,spre a se prolifera in voie...."
Asadar, imi doresc renuntarea la revolta, indreptatita, insa lacoma de energie pozitiva, renuntarea la a ma canaliza pe tot ceea ce e rau, cu toate derivatele lui.
Iar ca sa renunt la asta, ma voi lipsi, experimental macar, de toate sursele de negativ de care, surprinzator, sunt atat de legato-dependenta. Jurnalele de stiri. Politica. Ideea de criza si pandemia generata de ea. Gandurile ce consuma, ganduri suspicioase, paranoide, distrugatoare...
Ce frumos spunea Octavian Paler - "Trăim cu frenezie o flecăreală continuă, mulţumiţi că avem ce bârfi, fără să ne pese că ţara în care locuim ar putea fi părăsită de istorie."
~
Stiu ce vreau, nu stiu ce va iesi.
Cert este ca, pana cand universul (meu) va arata aidoma viselor mele, il voi colora atat cat e nevoie pentru a-i oferi sansa sa devina real, micul, dar cuprinzatorul meu paradis ce tin mortis sa cred ca exista si e doar o chestiune de timp pana se va materializa in basm adevarat.

.....................................................................

Blogul se reinventeaza. Stay tuned!!!

........................................................................

Happy New Year !!!

La Multi Ani, dragii mei!!!
V-am facut si prajitura, ati vazut? :-)
A fost ziua mea pe 31 si asa se cade, sa servesti musafirii cu ceva bun :-)
(Pentru curiosi: Brownie cu sos de caramel si inghetata de vanilie. In afara de inghetata, I made them! From scratch!!!!)
........
Mi-a fost dor de blog si de voi.
Ma uitam la Lucian pe blog mai devreme... incep sa devin invidioasa pe ce audienta are el :-)))
Mi-a placut foarte mult si postul de sfarsit de an al Oanei, "O sa fie pace, o sa fie maine...".
Mi-a placut enorm titlul, cu o atat de mare incarcatura...Foarte, foarte frumos!!
Oana este un om extrem de drag mie de la care am invatat foarte mult si de la care continuu sa invat mereu ceva frumos. Are un curaj nebun, de admirat ca a facut din meseria ei o pasiune atat de puternica. La Multi Ani, Oana si sa vii cu bine acasa din tot tumultul ala din Fasia Gaza!
.......
Imi doresc ca anul 2009 sa fie un an frumos, sa fie pentru toti "anul ala" in sensul cel mai pozitiv cu putinta (Anda stie ce zic :-) )
Am tot incercat zilele astea o retrospectiva a lui 2008 insa nu are sens, prezentul conteaza si viitorul...
Sunt foarte binedispusa, sunt fericita ca am petrecut frumos New Year's Eve (si ziua mea inclusa), cu prietenii mei dragi, cu ei ma simt ca intr-o cozy family, fie ca uneori ne contram, fie ca uneori nu ne auzim cu saptamanile, sunt precum stelele, nu le vezi mereu, insa stii ca sunt acolo...
Ca in fiecare an de ziua mea, ma bucur mult cand primesc mesaje de la oameni dragi.
Ina a fost prima :-) Thank you, darling!!
Surpriza a venit spre seara cand am facut blink, blink din ochisori de uimire!
M-am bucurat mult ca indepartatul meu "my joy, my love, my life" s-a strecurat in inima mea cu o frumoasa urare. I-am facut loc, l-am poftit inauntru...
........
2008 a fost un an urat, in mare... Confuz, morcovit, fad. Cetos si ingreunat, trist pe alocuri... Am pierdut cativa oameni extrem de dragi, ultimul chiar in ziua de Craciun... Insa sunt oameni pe care o sa-i iubesc enorm si neschimbat chiar daca acum sunt intr-o alta forma si nu ii mai pot vedea.
2008 a fost anul testelor, un an in care in urma unor experiente si unor situatii limita, am decis sa imi urmez de acum incolo drumul fara sa ma mai mint pe mine, facand doar lucruri care imi aduc bucurie in primul rand mie... Caci un om egoist e mai de pret decat unul nefericit...
2008 sper ca a fost un an singular in agitatia si apatia lui, iar 2009 va fi un an cu mult mai vesel si mai prosper din punct de vedere al realizarilor de suflet.
.......
Nu am un sac de rezolutii pt 2009.
Il las sa se desfasoare lin sub ochii mei, sub auspiciul lui "let it be, let it come, let it flow"...
Imi doresc multe lucruri, insa nu am sa ma agatz de ele, fie ele marunte sau nu...
Le las sa vina spre mine si sa ma bucur de ele. Stiu ca asa va fi....
......
La Multi Ani and a Happy, happy, very Happy New Year!!!!!
2009, welcome!!!!!!!!!

.......................................................................................................................

UGG, sloganuri, eco trenduri...

= Noul slogan CFR : Nu ne grabim! =
Nu stiu daca CFR avea pana acum vreun slogan, dar acum sigur are unul care i se potriveste "manusa".
Sub egida unui slow motion natural, "Nu ne grabim" cu detaliatul "nu ne grabim DELOC" pare a fi cea mai buna caracterizare a cailor ferate romane.
Am putea exploata turistic noua tendinta, am putea chiar sa devenim cunoscuti pe plan mondial... Ce ziceti?
Imi si imaginez franturi din jurnalele de stiri sau din sectiunile turistice ale ziarelor care au facut inconjurul lumii...
"...Romania, tara lui Dracula, tara in care ursii umbla nestingheriti pe strazi, este de asemenea si tara unde trenurile nu se grabesc niciodata. Ba dimpotriva...
Curentul provine probabil, sustin surse locale, de la carcaterul molcom al ardelenilor care au molipsit intreaga tara. In Romania fiecare calatorie cu trenul seamana cu unduirea nostalgica a Orient Expersului, totul la preturi mult mai rezonabile. Ba chiar s-au inventat calatoriile cu trenul in scopuri educative. Viteza de deplasare a trenurilor este atat de redusa, incat in doar cateva ore se pot studia lejer flora si fauna zonei, iar dupa caz chiar tipurile de sol sau vechimea deseurilor de plastic aruncate la tot pasul. Un aspect inedit este faptul ca localnicii au protestat vehement, chiar, la initiativa autoritatilor de a introduce liniile de mare viteza, TGV. Turismul datorita acestei ciudatenii pentru occidentalii tot mai grabiti a cunoscut un asemene avant incat Romania rivalizeaza acum la vizitatori anuali cu Grecia sau Turcia...
Pe final avem si marturia unui englez stabilit de cativa ani aici si, indraznim noi sa zicem, destul de integrat in mentalitatea locala: Oh, this is utterly fantastic! It is really awsome! Vreau sa spun, de ex., de ce sa faci Brasov Constanta cu un tren tip TGV in 2 ore cand aceeasi calatorie o poti face in 9!!!!!!!!!!! ore, timp in care te delectezi cu peisajul mioritic de o rara splendoare...Imi place foarte mult in Romania!! Sotia mea este, insa, foarte contrariata cum eu parcurg doar 400 km in 9 ore in timp ce ea face 9 ore de la Londra la New York...!! "
Well, draga John, si NOI !!!!!
Vedeti voi, in lumea asta si luxul si prostia se platesc scump! :-))).
................................

= Ce ti-e si cu oamenii astia... =
Niste nerecunoscatori, zau...
Am citit in doar cateva zile deja prea multe articole negative la adresa simpaticelor UGG.... Cica UGG e forma scurta de la uggly... now, come on!!!!!
Cand Cameron ne asasina cu cizmelele alea purtate aproape la orice outfit, auzeam ca era mega trendy desi pana una alta niste botosi sunt, nu pantofi unicat Jimmy Choo sau Louboutin...
Adica acum cand au aparut si la noi, cu vreo 3 ani intarziere fata de dezmatul trendului din US (mi-e oricum greu sa inteleg de ce naiba nu au realizat mai rapid replici, ca oricum si la noi replici gasesti, copii fidele sau nu, UGG Australia - originalele nu sunt nicaieri, poate doar pitite pe la magazinele fantoma cu marfa ce e suspectata a fi furata si acolo aduc eventual 2-3 perechi), acum cica sunt urate si de neimaginat....
Ah, omul....ce creatura vesnic nemultumita, zau asa...!!!! :-PPP
..........................

= In alta ordine de idei, sunt nelamurita lately... =
Nu inteleg de ce vad eu prin reviste vedete trendy-flendy(ca barbatii in UGG, de exemplu) care tin tzantzos si strident in mana pungi de plastic ...
Pai nu e eco, mai "mami", se poate?!
Ntz, ntz, ntz, asa ceva...
Ce ne-ati inoculat tot voi, cu ce ne asasinati in ultimii ani?
Ati ghicit, cu eco trenduri....
Soooo wrong, my dear Watson... Wrong, wrong, wrong!!!!!!
..............................................................

Cot-co-dac! Sunt gaina, ce sa fac...?! :-)

Am un mesaj pentru o gaina. Un "fan" de-al meu care imi lasa mesaje de o rara finete acum cateva ore pe blog...
........
Sunt mereu o lady si cu greu ma cobor in mocirla unora, insa uneori, ca sa le pot raspunde, trebuie sa imi iau cizme de cauciuc si sa ma cobor ca sa vorbim de la egal la egal...
........
Dati-mi voie sa o citez pe distinsa doamna care lasa comentarii anonime (Lumi, draga, eu sunt politicoasa si iti public comentariile chiar pe coperta, nu le cenzurez cum ai facut tu cu ale mele):
~
1. - "mi-a zis un tovarash ca te iei de barbatzii altora pe bloguri. tine-te departe de persoana de care te-ai luat si de familia ei , ca ti-o iei la bot cand n-o sa te asteptzi, papusha!im watching you! "
~ Si al doilea citat:
2. - "deci ca sa ma fac inteles: ciocu mic si joc de glezne, fata, capisci? stai la tinen banca! "
.........

Scumpa mea gaina, a.k.a. LUMINITZA
Iti multumesc ca ti-ai dat arama pe fata si ai recunoscut tacit ca o parere diferita de a ta, deloc amenintatoare(toanto!), te face sa-ti iesi din minti...
Ce trist....
.........
De asemenea, desteapto, ASTA e un blog monitorizat, cum iti permiti tu sa ma ameninti?! Unde te crezi, in cotetzul tau unde faci tu legea?! Ma amuza galinaceele ca tine care fac spume la gurita cand ceva nu le convine, insa la mine pe blog mojicii de genul asta nu au ce sa caute!!!! Oamenii labili psihic cu accese de gasculita isterica nu au ce cauta decat daca stiu sa vorbeasca civilizat...
ia vezi, poti?
........
Felicitari pentru splendida demonstratie a masurii inteligentei si maturitatii de care esti capabila.

..................................................................

= Recapitulare =

Recapitulez si eu acum (partial) ce a recapitulat Ina in noiembrie cand eu treceam prin starea de muteala :-)
...................
I-am lasat titlul de recapitulare desi poate pe unele le zic in prima auditie iar poate altele sunt doar niste off topicuri (esentiale si) nevinovate. :-)
...................
My Blog : my playground!
...................
Cel mai frumos compliment: ca sunt printesa lui.
Cel mai frumos moment: 12 septembrie 2007
Cea mai de pret amintire: o seara tarzie in Salonic, septembrie 2006, my best day ever!!
Cea mai inteleapta alegere: sa am incredere in mine si sa nu ma mai mint inutil.
...................
Cea mai "picanta" constatare despre exi bf: ca dupa ce gusti o delicatesa impecabila si rara, biscuitele ala banal lasat deoparte, care odata iti acapara atentia si inima(si de las ce e, te-a facut si sa suferi!), acum pare mucegait si crapat... Si deci merita sfaramat si aruncat unde ii e locul...la gunoi! Ooooh, ba da, merita !!! :-)
Very...empowering, I would dare to say !!!!
Ina, dear, you were sooooo right !!!!
...................
Very refreshing: sa ma debarasez de toate relatiile si oamenii toxici de langa mine, niste paraziti care nu merita sa li se mai pronunte numele, fiind prea useless...
.................................................
What turns me off about a man: being exactly like one of my ex bf, the first I had...
Very weak (gretos la un barbat!), foarte egoist, dar ascuns sub masca timiditatii, limitat si sablonat(proasta matritza), vesnic nemultumit si cu o atitudine mereu de "ofticat", cu aceleasi idei putine si fixe referitoare la sport(fotbal, logic!) si muzica..., fara viziune, stresant de analitic..., mereu salivand dupa realizarile altora, niciodata capabil sa aleaga singur un drum nou potrivit pentru el, un necomunicativ si jumatate...
OK, enough!
Hmmm, asa e, in viata intalnim si oameni total nepotriviti, totul e sa prindem lectia pentru care a trebuit sa ii cunoastem si sa ne croim repede drum mai departe, lasandu-i in urma... Fara regrete. Nu merita asa ceva.
Partea frumoasa a startului in ale relatiilor este ca pe moment nu realizezi ce exact ai langa tine...Si este perfect asa, esti scutit de un soc imens...
Cand devii centrul universului cuiva, chiar daca are miezul ranced, pana sa descoperi si sa poti compara lucid, te bucuri de ambalajul aparent de calitate... Mai apoi, cand anii trec, cand esti inconjurat de oameni extraordinari, cand esti fericit si impacat fara a avea nevoie de un girant pentru asta, cand oferi si primesti iubire pura si poti sa traiesti delirul imbatarii cu dragoste nemarginita alaturi de un inger cu straie omenesti, abia atunci, privind in urma, vezi ce vierme urit iese din marul ce luceste in soare pe care erai pe cale sa-l musti cu incredere, dar de care viata te-a salvat cand tu credeai ca se ineaca toate corabiile...
Daca e si un aspect trist, este acela ca uneori trece timpul, tu evoluezi, iar cand viata iti joaca o scena si te readuce fata in fata cu dusmanul adolescentei, constati cu stupoare ca nu s-a schimbat deloc, a rams acelasi, deloc fericit, inchistat, dezbatand mereu dupa acelasi model aceleasi topicuri de conversatie(posibila plecare in strainataturi si angoasele aferente, folosind acelelasi glume de 3 lei, fiind la fel de egoist si de smecher wannabe, totul reducandu-se la persoana lui, incapabil sa asculte, incapabil sa comunice firesc fara sa se impotmoleasca in propriul noroi de care, oricum, nu e constient...
Iar pe modelul "fericiti cei saraci cu duhul", poate e mai bine asa...
Asa e viata, tot o treapta, multiplele fete ale scarii fiind vizibile numai odata cu ascensiunea pe o treapta mai inalta...mereu mergand spre binele suprem...
...................
What turns me on about a man: educatia si rafinamentul, detasarea vizibila de stilul PREA sportiv-fotbalistic, inclinand spre stilul clasic-smart casual, manierele frumoase, a high IQ score, capacitatea de a fi tandru si delicat, dar cu "coloana vertebrala" in acelasi timp, atitudine sexy, hotararea si determinarea, pasiunea pentru cariera, pastrarea si respectarea backgroundului cultural, de preferinta comun cu al meu, siguranta si umorul de CALIATE.
....................................................

Cea mai frumoasa descoperire: viata e frumoasa rau si fiecare si-o poate desena exact asa cum isi doreste, iar mai apoi poate trai armonios gustand in fiecare zi din visul indeplinit!
........................................................
Empowering & healthy: sa zic NU (si variatiile "nu vreau", "nu ma intereseaza") calma, cu zambetul pe buze si fara remuscari !!!
...................
Colectionez : amintiri frumoase!
...................
Tendinta mea: sa visez cu ochii deschisi.
Tendinta celorlalti: sa ma intrebe mereu daca sunt suparata...
...................
Uneori imi place : sa mixez romana cu engleza, greaca, franceza si germana. (Fara sa-mi pese de cei care se uita chioras si ridica stramb din spranceana!)
...................................
Cand o sa am copii : o sa ii cheme Katerina ( de la EcaterINA) si Alexis.
...................
Uneori, cea mai buna miscare este : tacerea.
...................
Rasfat matinal: cafea cu aroma de hazelnut, fierbinte, dulce, cu lapte, sorbita inghititura cu inghititura.
Ba da, cafea!!!!! Na!
Toast si suc de portocale....
Si soare.....!
...................
Family & Friends : my joy, my proud, my everything!!!
Love, passion, devotion and endless hope: my life!
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
...

Later Edit : Mi-am amintit cate ceva!

Detest : Ingustimea mintii.
....
Prefer : sa fiu "prostul printre destepti" decat "desteptul printre prosti"...
....
Uneori trebuie : sa pot spune o minciuna ca pe cel mai mare adevar...
....
Mereu imi place : sa-mi oglindesc imaginea in vitrinele magazinelor.
...................................................................

My joy, my love, my life...

"My joy, my love, my life... I missed you!!!!"
...asta i-as fi raspuns pe nerasuflate acum 2 zile cand, la fel ca-n diminetile de Mos Nicolae(doar ca cu 2 zile in avans, this time), am primit un frumos dar, cel mai melodios "hi, sexy" pe care l-am auzit vreodata...
..................................................
Si uite asa, Thank God, am fost smulsa din amorteala ce pusese stapanire pe mine in ultima luna.
As fi putut povesti enorm de multe, daca mi-as fi gasit cuvintele atat de bine ascunse...
As fi putut povesti despre my small trip to lovely Greece...
Oh, da... Greece...My second "monadiki mou agapi"(one and only true love), cum zice Shimmo, hihihihi!!!!
Daca v-as fi povestit, as fi spus cat de dor mi-a fost de tarisoara aia!!
Cat de "acasa" ma simt acolo...
E ciudat, stiti, caci nu am nici o casa acolo, insa totusi e acasa.... :-)
Am rude, multe rude..., multi oameni dragi, prieteni si rude laolalta...
Am o minunatie de matusa, sora bunicii, singura din cele 4 surori care mai e in viata. 86 de ani. O bomboana!!!! O gafista prin excelenta, un om rafinat si inteligent, o minte sclipitoare. La cei 86 de ani inca plateste facturi la banci, isi face cumparaturile, joaca carti o data pe saptamana cu "gasca" ei si sta, de ani si ani de zile, alaturi de familia ei, 2 copii si 5 nepoti pe care i-a crescut cum nu se poate mai frumos si mai integru.
Este pentru mine unul din exemplele care dovedesc ca iubirea nemarginita si cu cap atribuita, comunicarea si bunatatea dumnezeiasca fac minuni cu orice fiinta omeneasca...
Bucuria mea enorma este ca de data asta am petrecut mai mult timp cu ea. As fi inclinat sa scriu "destul" insa nu, destul nu poate sta in preajma acestui inger de om. Mi-a umplut sufletul cu bucurie, cu pace si liniste. E bunica pe care nu am avut-o si pe care mi-am dorit-o intotdeauna.
Nu exista subiect ce nu poate fi discutat cu ea, pana in profunzimile lui, de la politica, tv, cafea, istorie, traditii, gramatica, cultura, sex life, tineri, batrani, viata in general...
As mai fi putut povesti despre Grecia ca despre taramul mirodeniilor si al miresmelor ce iti dau tarcoale la tot pasul...
Ceea ce pt ei e ceva banal, subinteles, cotidian, pt mine a fost un demential rasfat!
Dimineata la 7 oriunde te-ai afla in Grecia si orice preferinta culinara (matinala) ai avea, iti este indeplinita. Patisericale pana la Dumnezeu...
Placinte de 3234435 de feluri, din 4378234 de aluaturi, cu branza, cu orice, cu crema de vanilie si scortisoara(my favourite)... covrigi cu susan umpluti cu branza, croissante proaspete cu unt sau cu cascaval sau cu sunca sau cu sunca si cascaval sau cu....
Cornuri, baghete, intoarse si rasucite, orice si-ar putea dori papilele gustative pt un frumos start zilnic il gasesti la maximum 10 minute distanta oriunde te-ai afla pe taram elen...
Si nu v-am zis inca nimic despre cafea, cafea cu alune, cafea cu vanilie, cafea cafea, ceai, capucino, frappucino, latte, fredo, ciocolata rece, ciocolata alba, cu capsuni, cu banane... ciocolata calda... La pachet, mare, mic sau mediu, oricum vrei, il poti avea !!!!!
.........................
Oh, nu-mi pasa daca ma judeca cineva pt ca am depasit scala superficialitatii admise...
Who cares?! Pentru mine si astea, mai sus insirate, sunt un semn ca locul in care traiesti te iubeste si te respecta si, deci, ti-e si tie mai usor sa-l iubesti si sa-l respecti...
Sunt amanunte, stiiiiiiiiiiiiu, dar fac viata atat de frumoasa !!!!
............................
Dimineata ma trezeam, citeam ziarul, mancam un toast si beam cafea... Totul intr-asa o liniste incantatoare... Apoi planuiam ziua. Mostly zaceam, mai ales in prima saptamana. Atat doar ca trebuia sa decid pe ce canapea se va intampla asta, citind ce carte sau vizionand ce serial captivant... Apoi, pe seara, ieseam la plimbare pe faleza sau la cafea cu vara-mea (acolo, invariabil, lumea iese "la cafea", indiferent ca tu iesi la 8-9 seara si urmeaza sa bei o ciocolata rece cu capsuni....).
Dupa o saptamana de incarcat baterii noaptea si descarcat baterii ziua pe canapea legumind in fata unui serial (de aici si dependenta mea de Desperate Housewives lately), comunicand din priviri cu cainele care zacea si el pe covorasul propietate personala la fel cum ar comunica si 2 dusmani printr-un perete de sticla izolat fonic...., dupa minunata sedere in Salonic, a urmat Atena.
Well, much more activity, tre sa recunosc. A fost palpitant.
In 7 zile acolo, m-am mutat de 3 ori. La ce distante parcurgi zilnic din punctul A(casa) pana in punctul B(locul de intalnire cu persoana X), e recomandat sa stai intr-o zona relativ favorabila stabilitelor intalniri... Nu de alta, ca sa nu ratezi 4-5 ore numai cu trambaleala... Chestiune atat de probabila acolo....
Mi-am vizitat 2 prietene, apoi am poposit la o prietena de-a mamei (care a uitat sa-mi comunice niste aspecte esentiale ale problemei !!!) o "idee" prea habotnica (nici o legatura cu my mom, by the way), sort of "in her own world", care avea o casa doldora de icoane si poze ale mamei recent decedate peste tot. M-am facut clara cu PESTE TOT?! Da? Bine...
Si care in camera din apartamentul urias pe care mi l-a lasat la dispozitie crezand ca eu nu vreau sa fiu deranjata ( eu?!) unde se presupunea ca dormeam eu (doar se presupunea, va asigur!), asa, acolo, pe masa, langa poza cu pricina. Cum care poza?! Cu mama. Moarta. :-)
(Sa ma scuze mama ei, dar era cam creepy...totul acolo). Revenind, pe masa, langa poza aia, era o vaza, terribly creepy, also.... Got my point...?
Mda, nu era o urna umpluta cu stiti voi ce, insa atat de tare m-a bantuit numai si gandul acelei posibilitati (ok, si faptul ca porcaria aia nu se deschidea - in urma curiozitatii mele ce dorea doar sa ma calmeze - si atunci cand o miscam - nu stiu ce a fost in capul meu cand am pus mana pe vaza aia!!!! - cand o miscam, parea ca are ceva ca un...nisip inauntru!!!!!!), incat evident nu am dormit deloc. Problema era ca mi-era si frica. Jenant nejenant, sincer nu-mi mai pasa. Am depasit momentul, insa inainte sa-l depasesc si sa-mi mut comicilul pt urmatoarele 2 (doar) nopti la etaj, am inteles destul de bine ce e ala atac de panica. For real. Dimineata (deci nici o legatura cu intunericul, frica noptii era demult apusa), la ora 8 cand eram singura acasa si tremuram si ma uitam in gol si plangeam si simteam ca ma sufoc....
Oh, ba da, mi s-a intamplat mie si nu sunt mandra de asta, but it just happend. Punct.
La 9 eram la matusa-mea la cafea (si subliniez ca numai calatoria cu autobuzul in afara traficului de varf dura 45 de minute, deci am fost destul de speedy gonzales in dimineata aia, dupa ce am reusit sa ma misc si sa ma imbrac...)
Zilnic am batut centrul Atenei in lung si in lat. Am inceput sa indragesc metroul si parea chiar ca ma acomodez pretty well.
Am mai petrecut 3 zile la una din verisoarele mamei de acolo, cu cele 3 verisoare ale mele (da,da, familie numeroasa, I knoooowwww) unde m-am simtit absolut fantastic!!!!
And then...back home. Lovely flight. I mean looooovely!!! Thanks Aegean!!!
Asta v-as fi putut povesti inca de cand m-am intors daca nu picam, pe nesimtite, intr-o apatie si intr-o molesala aidoma depresiei... Doar ca nu eram deprimata. Deloc. Serios.
De aia era si mai ciudata starea... o indiferenta cretinoida scaldata intr-o liniste si intr-o detasare prea adanci...cam asa.
.....................................
As fi putut povesti si alte lucruri, insa le iau pe rand...
Este un timp pentru toate.
Si toate se intampla la timpul lor...
......................................
Momentan i will kiss Mos Nicolae goodnight(acum cand va scriu eu e cam 4. Dimineata!!!), ii multumesc din suflet ca, in avans cu 2 zile, am primit asa o splendida surpriza si odata cu asta amorteala s-a spulberat precum o vraja ce te tine legat cu fire invizibile de sarma and now I am again back to life...
Chiar mi-a lipsit blogul asta, wow!! (din cauza ca e al meu? de aia?! da...? ahaaa... :-))) )
Am primit un bobarnac de la viata, nimic serios, acel "my joy, my love, my life...i missed you" s-a topit intr-un micut hello, stranger, insa nu asta conteaza... Ci conteaza ca, inca o data, m-am convins ca avem ingeri printre noi, iar uneori chiar au chipuri omenesti, ca e frumos sa multumesc in fiecare zi pentru toate trairile mele, sentimentele si amintirile ce la am, pentru ca ma definesc, ma modeleaza si-mi vorbesc despre mine cum nimeni altcineva nu poate mai bine...
Si toate astea pentru ca viata e incredibil de frumoasa !!!!!!

.............................................................

La mare inaltime...

.............................................................

A playful car :-)

..................................................................

Broken... [English]

Am revazut ieri Broken English.
Un film light, cum zice Lucian, nu cu cine stie ce intriga, insa frumos...
Cu Parker Posey, o actrita frumoasa, desi nu in tiparul hollywoodian, naturala si spontana (cel putin in filmul asta,na!).

Poate prima data l-am vazut intr-un moment propice, dar mi-a placut foarte mult idila ei cu frantuzul boem si periodic, il revad. E ca o prajitura buna pe care, desi ii cunosti gustul, ti-e drag sa o regusti (acest cuvant nu exista,asa-i? :D who cares?!)...
Desi nu exagerat in scene dragastoase, putinul cat transpare din trairile celor 2 protagonisti, e de o intensitate foarte profunda...
Poate m-am regasit putin in poveste("putin",zic, caci eu nu iau antidepresive, sunt mai tanara, si nu traiesc la NY...), in aceea idee ca, out of nowhere, cunosti pe cineva venit din alt capat al lumii, care iti arunca gandurile in aer ... sau poate
doar mi-am extins undele imaginatiei, poate sunt doar coincidente..., poate nu exista coincidente...
Mi s-a parut interesanta ipoteza ca, desi traiesti intr-o mare de oameni, cel care iti potoleste setea de afectiunea de care ai atata nevoie, vine de la mii de km departare si este intalnit totalmente intamplator...
"Intamplator", again...

Mi-a placut ca, desi au petrecut doar un weekend prelungit impreuna, intensitatea sentimentelor ce repede s-au legat, a rupt barieri cu greu de imaginat inainte...
Mi-a placut sa observ ca, deloc romantat, filmul arata cat de usor se pot speria oamenii cand intalnesc iubirea (poate aceea mult asteptata si cautata...) si ca sunt pe muchie, intre a pierde totul din cauza panicii si a sorbii din cupa fericirii (nu doar o data)...
Desi, cateodata si o singura inghititura de fericire lichida, valoreaza mai mult decat ani intregi de pseudo-iubire...
Mi-a placut de asemenea si momentul in care, aflat tot pe muchie, ai o ultima sansa sa alegi si, pentru prima data in viata, te lasi purtat de ceea ce dicteaza inima, fara sa-ti pese de rational, fara sa analizezi, doar sa actionezi...
Mi-a placut...

..............................................................