duminică, 20 decembrie 2009

Visul, zăpada şi crush-ul


Mi s-a indeplinit un vis!
Orasul de campie este sub asediul zapezii!!
Exact ce-mi tot doream de cateva zile incoace.
Si daca la munte n-a fost chip sa mi se faca pe plac, e bine si mai
la campie. :-)
E divin!! E neasteptat!!
E ataaaaaat de woooow!!!
De ore intregi privesc pe geam spectacolul de afara. E viscol. Si ce viscol!!.
Ba chiar ies de cateva ori in zapada, infofolita pana in varful capului, doar ca sa ma bucur de ninsoare, de aerul congelat, dar atat de tonic, de lumina de o rara frumusete, aproape idilica, cernuta din felinarele galbui acoperite de nea.
(A se intelege ca, oricat de naucitor ar fi tabloul, daca nu aveam si un alt scop - cateva drumuri la si de la masina, in furtuna aia de zapada, sigur nu ieseam. )
Afara e pustiu. Doar vantul.
Se sterge orice urma pe strazi, totul e alb imaculat, neatins, tacut si pasnic.
Numai in parcare un catel se smotoceste cu zapada, luand-o la tranta de unul singur.
Poate e si el copil.
Asa ca mine in aceasta seara. Noapte...
Mi-am hranit sufletul cu atata bucurie generata de peisajul de basm, incat imi vine sa sar in sus de fericire, sa alerg prin zapada, sa nu-mi mai dezlipesc nasul de geam si sa privesc in nestire.
Ah, si cand ma gandesc ca nu vroiam sa plec din Brasov in weekend...
Mai ales ca, tot azi, odata cu acest splendid cadou alb, as putea spune ca am mai primit ceva in dar.
Simbolic.
Un crush mic. :P

Mic, zic!! Nevinovat.
Doar asa, pentru diversitate hihihi
Well, eu mereu am fost adepta ideii de dragoste/atractie la prima vedere, altfel nu stiu sa ma indragostesc. E suspect cum reperez cu radarul incorporat, intr-un timp atat de scurt, ce si cum si daca si de ce imi place. Insa, vad ca pana acum a mers. Adica in mare am apreciat bine.
Iar cate un crush din cand in cand e foarte bine venit, fiind varianta light si nevinovata a lui love at first sight cu happy end, pt simplul fapt ca, de obicei, crush-ul apare, adica il numim asa, cand e fulegrator si cam imposibil. Chestii la care ma pricep binisor, desi mi se intampla rarissim sa am unul (un crush nefinalizat nicicum, adica) pentru cineva.
In sensul ca, de regula, nu imi place nimeni :-))))
Dar mi s-a intamplat azi. :P

Pe cand cititi voi randurile astea, eu voi fi ajuns deja acasa, viscolul va fi disparut, la fel ca si obiectul crush-ului, iar motivul principal pentru care va ramane doar o amintire, este diferenta de varsta maricia, chestie peste care nu pot trece. Si nici nu vreau, oricum.
Dar zic, ca idee, ca oricat mi-ar placea cineva, sunt lucruri peste care nu trec.
~~~
Nu stiu exact de ce si de unde am inceput sa bat campii acum, cert e ca am avut un weekend de nota 10!!!
Si acum, va intreb:
- dar voi cum va indragostiti atunci cand va indragostiti?
- Si peste ce aspecte nu treceti cu nici un chip intr-o posibila viitoare relatie?
............................

5 comentarii:

ina bixade spunea...

nu stiam ca iti place ideea de atractie la prima vedere...la mine e pe dos, I grow loving the person, gradual, in timp mi se dezvolta simtamintele, ma rog, imi ia ceva timp pina sa ma atasez, trebuie munca multa hi hi hi, adica ce incerc eu sa spun este ca nu sint usor de cucerit(cita aroganta, nu? ha ha ha) nu prea inteleg chestia cu dragoste la prima vedere, dar poate ptr. ca nu mi s-a intimplat...bine, indragostito, te puuup

Zuzu spunea...

Imi place ideea, dar mi se intampla foarte rar.
Adica foarte greu intalnesc pe cineva care, in urma acestei prime impresii, sa-mi trezeasca dorinta de a-l cunoaste mai bine...
Asa cum tie nu ti s-a inatamplat, cred ca nici mie nu mi s-a intamplat sa ma atasez de persoana gradual.
De fapt, mi s-a intamplat o data, insa am inteles apoi ca atasamentul gradual era doar rutina si obisnuinta, nimic altceva. Si daca tineam cont de asta de la inceput, ma scuteam de o suferinta aiurea si in plus.
Si eu te puuuuuuup !!!!

Decalog Urban spunea...

N-ai rezolvat problema cu site-ul ...

ra spunea...

la intrebari nu-ti pot raspunde... inca nu :)
dar cunosc setimentul de dragoste la prima vedere... dar sunt ciudate caile astea. La mine s-a sfarsit urat dar bunicii mei care jura ca s-au vazut intr-o multime, si s-au indragostit pe loc... au peste 50 de ani de casatorie sub centura, si bunicul inca ii scrie bunicii poezii, cu un creion, intr-un caiet cu foi galbene. So ... you never know huh?

Zuzu spunea...

Ra, numai cand ma gandesc si deja mi se imbarliga gandurile.
Asa e, e complicat, e neasteptat, orice e posibil si cu never say never in brate...defilam prin viata ca sa vedem ce ne mai rezerva in materie de sentimente si relatii...

Mie imi plac crush-urile.
Insa uneori sunt tricky. E bine sa lasi timpul sa decida...

Puuuupss