O noapte de iunie. Pe la ora 1. Inainte de furtuna.
Si in timpul furtunii...
Am blurat "blocurile gri", spalacite mai exact si luminile galbui ale felinarelor, pentru o mai clara imagine a fulgerelor. Si a intunericului de dinainte. Si de dupa.
In prima fotografie se poate observa putin si arcul luminos dintre nori.
Mie imi plac mult (si din spatele geamului casei) furtunile de vara, cu fulgere, tunete si trasnete.
Cand eram mica eram terifiata de furtuni. Cel mai tare ma ingrozeau tunetele si era imperios necesar sa ma gaseasca urcata pe ceva, habar nu am nici acum de ce si ce ma speria asa tare la a sta pe podea cand tuna, chiar si in picioare...
In fine. Am revenit la sentimente mai bune cu furtunile.
In ultimile nopti, cum a tot "furtunat", am stat minute in sir nemiscata si cu ochii dupa lumina albastruie si atat de rapida de pe cer.
Spre marea mea uimire, totusi, ca nu-s fotograf prea priceput si nu banuiam sa surprind chiar si anemic asa un spectacol al naturii, imi plac fotografiile.
4 comentarii:
frumoase, dar din cauza editarii tale, acum centrul de atentie sunt blocurile care lumineaza, ele sunt ma misto ca fulgerele in sine. trebuia sa lasi blocuile gri asa cum erau! :)
E ca un bonus, atunci.
Dupa fulgere, pozele mai au un plus, blocurile si felinarele blurate. :P
Pot pune si o poza needitata, insa le prefer mai artistice, cu claritatea fixata pe unda luminoasa a fulgerului, decat "natural", dar trist.
mie-mi place trist si realist! :)
;)) Am vazut fulgerul din poza :p. Si sunt fermecata acum de furtunile cu fulgere si tunete, si pozez intr-una la ele, dar cand eram mica eram terifiata de ele.
Trimiteți un comentariu