luni, 13 iulie 2009
- 2 -
S-au scurs 2 ani de cand am inaugurat acest blogulet. Imi amintesc cu drag momentele acelea cand, la recomandarea Oanei, m-am hotarat sa-l creez. Si-i multumesc din nou.
Privind in urma, observ cu bucurie ca Ina e cel mai frumos lucru intamplat datorita acestui blog. Imi doresc sa celebrez aceasta prietenie si peste 50 de ani. Dar si toti ceilalti pe care, de-a lungul comentariilor, i-am "intalnit" pe aceasta pagina roz. La fel, lucruri frumoase au fost si insemnarile mele, faptul ca uneori recitesc cu drag ce am scris, ca primesc complimente sau critici, pur si simplu existenta acestui loc de joaca este, el in sine, un motiv de multumire si bucurie. Lucruri marunte, poate, dar esentiale.
~~~
M-am intors de 10 zile din Grecia si am senzatia ca deja a trecut o luna. Si, contrar aparentelor, nici macar nu am prea dormit. A fost o nebuneala saptamana asta de credeam ca nu se mai termina. Concluzia, pe scurt, si in varianta umoristica ar fi:
1 - Grecilor care vin in Romania nu le prieste aerul de aici, de unde si toate belelele patite de absolut fiecare data cu ei. Azi noapte ne-am amuzat, in final, savurand un capucino cald pe holul spitalului, la urgente, cu picioarele ude leoarca de la ploaia care o tine langa de vineri dimineata...
(Si vineri seara a fost frumos la urgente la spital, tot cu grecii, insa am ratat eu momentul, fiind la Bucuresti in misiune :-))) )
2 - Bucurestiul tot un jeg mi s-a parut, orasul sta nu reuseste sa se ridice in fata ochilor mei sub nicio forma. Palatul Parlamentului este un colos de grandomanie, cu subtile accese de rafinament. Femeile de servici aratau deplorabil, dar mi s-a spus ca am devenit eu fitoasa de cand ma dusei la Parlamentul celalalt, ieuropean, si cica de aia mi se tot pare mie urat totul... Prea bine, dar eu raman pe pozitie.
Capitala noastra este un oras invadat(vara, cel putin) de gandaci. Dezgustator. Acum am vazut in Herastrau milioane de gandaci care semanau cu cei scarbosissimi de interior(dar pe care in Bucuresti i-am vazut pana si pe strada langa mall), dar care erau imbracati in costume de gargarita. Insa mersul lor rapid si marunt ma infioara si nu ma mai impresioneaza coloritul mai decent... Ma gandeam eu, intr-un exercitiu morbid de imaginatie, ca la cat de murdar si imbacsit este Bucurestiul (cu micile lui exceptii, desigur), la cat de putine masuri se iau pentru o aerisire si o ameliorare a problemei si la cata nepasare exista in general, orasul asta in 20 de ani ar putea sa fie, aidoma Cernobilului, dar cu o cauzalitate aparte, primul oras din lume parasit de orice suflare umana din cauza invaziei de gandaci. ("Odata Micul Paris, azi o relicva pustie de beton, cu masini de lux descompuse de rugina, cu vile de mii de euro scorojite de vreme, cu fluvii de cabluri derulate pe strazile odata invadate de masini, Bucurestiul anului 2060 e o ramasita sinistra a capitalei de alta data...")
Va inchipuiti cum ar fi? ... Sa ne fereasca Sfantul...
3 - Sa faci laringita in plina vara nu este deloc o idee inspirata. Totusi, e interesant cat de usor oamenii incep toti sa vorbeasca in soapta, pentru ca tu dai tonul, iar apoi impresia generala e ca toti dorm. Nu, e doar Zuzu, fara voce, care raspundea la telefon, asculta cuminte dupa care trimitea sms ca sa comunice, caci posibilitate de a scoate orice sunet nu se intrevedea. De la atata tuse, capul mi se transformase intr-un clopot de biserica si la fiecare noua runda de tusit, simteam ca vad stele verzi de la durere si zguduire interioara. De vis.
4 - Cand lucrurile isi pun in gand sa se strice, solidaritatea nu cunoaste margini. Se strica toate.
Calculatorul mare are o insuficienta de memorie....cum i-o fi zicand ei... de RAM. Asa ca se viseaza rasnita si merge mai lent ca melcul.
Baby laptop la nici un an de viata, inainte de taierea motului, a clacat si, cel putin aparent, HD-ul e mort. Garantia e....doar un nou prilej de nervi, asa ca 200 ron pentru un HD nou pare mai usor de indurat...
Cool, ziceti ca nu. :D
~~~
Despre Grecia promisesem sa mai scriu, insa deja amintirile sunt amortite de revenirea la cotidianul mioritic, asa ca lasam incursiunile pe taram elen pentru cand inspiratia si ocazia se vor intalni.
Haios este ca, de cand m-am intors, inventez cuvinte in romana, asta din cauza ca mi se desfasoara gandurile in greaca si mutilez cuvintele cand le rostogolesc pe gurita. Dar ne amuzam, ce sa facem, si ne revenim, ca nu-mi place sa ma balbai in limba romana si sa ma tot fastacesc dupa cuvinte care se incapataneaza sa se ascunda in cotloanele mintii mele...
~~~
Maine e luni, dar cu toate astea, chiar am sa dorm.
De plouat tot ploua. It's raining cats and dogs, vorba aia....
Cand si-o repara nenea God tevile si terminam cu inundatia, sper sa ajung si eu sa joc tenis. Altfel o sa incep sa visez noaptea ca sunt un mic Federer.
Cam asta. Mai povestit si voi.
Si s-auzim numai de bine. :-)
............................................................................
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
uraaaa, in sfirsit te arati lumii, mult ti-a luat si un pic zgircita esti ca ai pus asa o poza mica, de trebuie sa ne holbam cu ochii lungi sa te deslusim, numai ca eu te-am vazut si mai de aproape si stiu ca esti frumoasa. Draga mea, sint flatata ca sint cea mai draguta intimplare virtuala, in general am fost obisnuita sa mi se spuna ca sint cea mai mare dezamagire in viata reala a cuiva, dar asta e alta poveste...si stiu ca Bucurestiul iti trezeste o oarecare repulsie. Pe curind, te sarut cu drag.
sa inteleg ca avem placerea? :)
Ina - eu ma gandeam ca sunt chiar foarte generoasa, deloc zgarcita hihihihi :P:P
Te puuuuuuuuup
Mr.Chocolate - asa cred. :-)
Inca 50 prin blogosfera iti urez!
Esti o frumoasa, da...
Cat despre Bucuresti, nu cred ca ai avut tu ghidul potrivit...
Nice to meet you, Zuzu(Anna).
Si le dau, de asemenea, dreptate Inei si Andei :)
Ei? Cum e? Ai gastigat turneul de Grand Slam de sub poalele Tampei?
La multi ani fericiti de blog si de viata asa cum o vrei tu. Si cand vin la Brasovul cel frumos cred ca am eu un inceput de banuiala pe cine o sa sun.
Amalia, placerea ar fi de partea mea daca, atunci cand ai sa vii prin Brasov, o sa ne vedem la o cafea. :-)
in sfarsit vad si eu o poza cu tine.dulce la fel ca felul tau de a fi.
Multumesc.
Trimiteți un comentariu